ACCES PREMIUM
De ce premium?
Eliminarea sistematică a unui salariat din proiecte poate fi considerată hărțuire morală la muncă
Hărțuirea morală este un comportament sancționabil încă puțin cunoscut în rândul salariaților, dar și al unor angajatori, deși a fost introdus în legislația noastră de peste un an. Dacă stresul și epuizarea fizică sunt două aspecte pe care hărțuirea morală o poate lua la locul de muncă, un lucru mai puțin cunoscut este și că sub același aspect intră și scoaterea în mod constant a unui salariat din proiecte sau activitățile de zi cu zi ale firmei.
Articolul continuă mai jos
Totuși, ca să poată fi considerat hărțuire morală și pentru ca acest lucru să poată fi dovedit comportamentul trebuie să aibă loc mai mult decât o singură dată.
“Dacă în reorganizarea activității se presupune că, într-un proiect, elimini un salariat și introduci un alt salariat din motive legate de folosirea mai bună a resurselor, acest singur act nu poate fi considerat ca fiind hărțuire morală. Dar, dacă acest lucru se petrece pe o perioadă constantă, adică un salariat este inclus într-un proiect, după care, la o săptămână, este scos din proiect și este lăsat fără atribuții, această sistematizare poate să constituie hărțuirea morală”, a explicat
Daniela David, Partener fondator al Vernon|David și Asociații în cadrul
webinarului “Măsurile pe care trebuie să le ia angajatorii pentru combaterea discriminării și hărțuirii la locul de muncă” realizat în 23 octombrie de
avocatnet.ro.
Pentru a dovedi un astfel de comportament, specialista recomandă ca toate probele scrise să fie păstrate, pentru a avea mai multe veridicitate în cazul unei plângeri sau a unei cercetări legate de hărțuire morală.
“Hărțuirea morală nu se întâmplă doar public sau verbal, mare parte din această activitate se produce și când managerul îi trimite mail-uri cu lucruri care trebuie să se întâmple sau când îl scoate din proiect sau chiar îl lasă fără activitate profesională. De exemplu, dacă eu, ca salariat, văd că nu am primit niciun task pe o perioadă îndelungată de muncă, o lună de zile nu m-a chemat nimeni, nu mi-a dat nimeni de muncă, eu am cerut, nimeni nu m-a băgat în seamă, deja se poate demonstra cu aceste documente că sunt victimă a unei hărțuiri morale. Un alt mijloc prin care se poate dovedi hărțuirea este reprezentată de martori, însă nu întotdeauna oamenii care asistă la anumite situații sau scene vor fi dispuși să dea ulterior declarații în favoarea celui hărțuit. Recomandarea este să se păstreze toată documentația scrisă pentru că aceasta va fi baza unei cercetări sau chiar a unei plângeri”, a subliniat Daniela David.
Una dintre instituțiilee la care se poate adresa un salariat care consideră că este victimă a unei hărțuiri morale este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care poate transmite un avertisment sau chiar o amendă angajatorul pentru că nu a luat măsurile necesare pentru a combatere acest tip de hărțuire. Totuși, avertismentul sau amenda nu sunt lucrurile care ar putea avea un impact asupra angajatorului, cât reputația proastă pe piața muncii.
“Cea mai importantă măsură dată de CNCD, din perspectiva noastră, este că angajatoul poate fi obligat să publice rezumatul hotărârii în presă pe o anumită perioadă, 1-2 luni, pe lângă avertisment sau amenda aplicate, iar acest lucru va avea un efect negativ și asupra reputației angajatorului”, subliniază partenerul fondator al casei de avocatură Vernon|David.
Reamintim că, pe lângă cele expuse anterior, și neasigurarea resurselor necesare pentru ca un salariat să-şi îndeplinească sarcinile de muncă poate reprezenta hărţuire morală. Mai multe detalii în acest
articol.
Important! Hărțuirea morală la locul de muncă este orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru, potrivit Legii nr. 167/2020.
Citește mai mult despre
angajatori,
salariati,
hartuire morala,
hartuire la locul de munca
Specialiști citați în acest articol
Daniela David
Partener fondator al Vernon|David și Asociații – Coordonator al departamentelor de Dreptul Muncii și Litigii, Vernon|David
Daniela David este avocat în Baroul București de peste 27 ani. Daniela este partener fondator în cadrul societății de avocatură Vernon, David și Asociații și este coordonatorul departamentului de litigii și al celui de dreptul muncii.
De-a lungul carierei sale, Daniela, a acumulat o vastă experiență în domeniul dreptului muncii și a avut ocazia să reprezinte și să asiste clienți din domenii de activitate variate (financiar-bancar, metalurgic, agricol, farma, resurse naturale, etc). Printre activitățile din dreptul muncii desfășurate de aceasta se numără și asistența în cadrul transferului de întreprindere ca urmare a unora dintre cele mai mari tranzacții de pe piața românească de business, negocierea contractelor colective de muncă cu sindicatele sau reprezentanții salariaților din cadrul societăților, asistență în cadrul unor cercetări disciplinare complexe, asistență în cadrul negocierii și semnării unor acorduri de încetare cu salariați din top-managementul clienților.
De asemenea, Daniela, a condus echipa care a asistat numeroși clienți în ceea ce privește investigațiile realizate ca urmare a sesizărilor salariaților cu privire la potențiale acte de discriminare sau hărțuire la locul de muncă.
Principalele surse de informare folosite
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (1)