“Salariații au obligația de a utiliza echipamentele în conformitate cu instrucțiunile furnizate de către producător și angajator și de a asigura securitatea și integritatea acestora pe parcursul utilizării. Aceste obligații se mențin și în cazul activității de muncă la domiciliu și de telemuncă, iar nerespectarea lor poate atrage răspunderea patrimonială a părții vinovate de producerea prejudiciului”, explică Dan Năstase. Mai exact, dacă salariatul nu folosește laptopul sau telefonul așa cum ar trebui și le provoacă o defecțiune, ar putea să fie obligat să suporte costurile reparațiilor
Totuși, în momentul în care angajatorul a predat respectivele echipamente salariatului trebuie să noteze, în procesul verbal de predare-primire: starea echipamentului, valoarea, avariile existente, scopul acestuia, precum și alte particularități necesare pentru a determina valoarea ori gradul de uzură. Gradul de uzură este extrem de important, mai ales că această uzură poate fi și fizică, și morală, iar valoarea echipamentului scade în timp.
Obligația de a suporta costurile de reparații de către salariat poate apărea doar dacă există o notă de constatare și evaluare a pagubei, dar și o legătură între prejudiciul produs, vinovăția salariatului și legătura cu munca sa. Pe scurt, salariatului nu i se poate imputa plata unui echipament doar dacă acesta s-a defectat, în condițiile în care defecțiunea a apărut în mod independent de utilizarea salariatului.
“În nota de constatare și evaluare a pagubei se va ține cont și de gradul de uzură al echipamentului, perioada de amortizare și durata medie de viață a acestuia, fiind imputabilă numai valoarea sa de la momentul producerii pagubei. Un alt aspect important este cel legat de vinovăția salariatului, respectiv existența elementelor constitutive ale vinovăției și măsura în care salariatul a provocat prejudiciul ori și-a executat obligația de a-l utiliza și/sau păstra în conformitate cu instrucțiunile și dispozițiile primite. Legătura cu munca sa este, de asemenea, foarte importantă, iar în lipsa aceste legături de cauzalitate, răspunderea patrimonială nu poate fi reținută în sarcina salariatului”, mai menționează consilierul juridic.
De exemplu, dacă primește un laptop uzat, cu câțiva ani vechime, nu înseamnă că salariatul poate fi obligat să plătească reparațiile din cauza unor defecțiuni cauzate de uzura fizică, chiar dacă angajatul l-a folosit în mod normal.
Însă, dacă angajatorul descoperă că defecțiunea produsă echipamentului are legătura directă cu ceea ce salariatul a făcut cu respectivul echipament, îi poate solicita acestuia recuperarea costurilor de reparații. Termenul de plată a costurilor nu poate fi mai mic de o lună, iar valoarea reparațiilor nu poate fi mai mare de echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie. Dacă prejudiciul produs depășește această valoare, angajatorul se poate adresa instanței competente pentru recuperarea prejudiciului, fiind aplicabile dispozițiile legale incidente conflictelor individuale de muncă, subliniază Dan Năstase.
Menționarea în scris a predării echipamentelor către angajator, esențială
În momentul în care contractul individual de muncă încetează, salariatul are obligația de a înapoia echipamentele primite, doar că această predare și starea lor ar trebui să se regăsească în anumite documente, pentru a nu apărea situații în care angajatorul să ceară, ulterior, plata acestor echipamente deoarece nu recunoaște predarea sau nu le mai găsește.
“La încetarea contractului individual de muncă, salariatul are obligația de a preda echipamentele primite, dar și de a se asigura că au fost consemnate în scris toate aspectele relevante cu privire la predarea acestora și starea în care se află. Nu vom regăsi, în mod explicit, obligația salariatului de a se asigura că momentul în care a predat echipamentele pe care le-a utilizat pentru desfășurarea activității au fost returnate angajatorului, însă această obligație este, nu neapărat indirectă, ci mai mult necesară. Este indicat ca returnarea echipamentelor să fie consemnată în scris și salariatul să păstreze un exemplar al documentului pe baza căruia le-a predat, ținând cont de faptul că avem un termen de trei ani în cazul răspunderii patrimoniale, deci angajatorul care nu a primit de la fostul salariat echipamentele pe care le-a încredințat acestuia se poate adresa instanței competente pentru recuperarea prejudiciului”, afirmă Dan Năstase.