“În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual”, scrie în Codul muncii.
Mai exact, zilele de concediu de odihnă rămase din 2021 se reportează şi pot fi solicitate până la 30 iunie 2023. Compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă neluate până la sfârșitul anului 2021 este posibilă doar în cazul salariaților care pleacă de la angajatorul lor.
Legislația muncii stabilește că toți salariații au dreptul, în fiecare an, la un concediu de odihnă plătit de angajator cu o durată minimă de 20 de zile lucrătoare, raportat la perioada de activitate prestată. Cu toate acestea, se pot conveni cu angajații zile suplimentare de concediu de odihnă.
Bine de știut: Perioadele de concediu medical sunt considerate perioade de activitate prestată și nu afectează concediul de odihnă.
Totodată, banii cuveniți pe perioada concediului de odihnă nu pot fi sub nivelul salariului de bază, plus alte adaosuri permanente, corespunzătoare perioadei în care, dacă nu ar fi fost în concediu, i-ar fi primit. Indemnizaţia de concediu de odihnă este calculată în Codul muncii ca medie zilnică a drepturilor salariale (adică salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent numai) din ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
De asemenea, nu are relevanță că angajatul își ia acum concediul restant de un an, de pildă - indemnizația de concediu nu este influențată de faptul că angajatul nu beneficiază acum de zilele de concediu aferente anului curent, ci de cele restante din 2022 sau chiar 2021.
Comentarii articol (5)