Parinții generației milenialilor aveau un program de lucru clar definit în cadrul birourilor. „Mers la serviciu” însemna în mod obișnuit să ajungi la birou la ora 9, să ramai în birou opt ore și să pleci de la birou la orele 5 sau 6. Vorbim de un program de lucru fix și un loc fix de desfășurare a muncii.
Practic „locul de muncă” rămânea strict în birou până a doua zi. Serile și weekendurile erau rezervate vietii private a indivizilor. Locația de lucru era (in cel mai ideal caz) în apropierea caselor angajaților, deoarece aceștia ar trebui să se deplaseze la birou în fiecare zi lucrătoare pentru a-și putea îndeplini sarcinile de serviciu. Nu exista o alta modalitate de a accesa datele și informațiile companiei.
Conceptul de muncă a suferit modificări drastice în ultimele două decenii datorită revoluției tehnologice.
Tehnologia a revoluționat atitudinile pe care le avem față de muncă și, de asemenea, modelează în mod important rutinele de lucru pe care le construim.
Datele și sistemele companiilor pot fi accesate din afara birourilor.
Pandemia de COVID a demonstrat fezabilitatea pe scară larga a lucrului din afara biroului pentru anumite ocupații. și nu numai în mediul privat. Acest fapt este confirmat și la noi în tară de Studiul privind oportunitatea flexibilizării modului și timpului de lucru în Administrația Publică din România realizat de Institutul Național de Administrație (INA).
Companiile au nevoie de acces la o forță de muncă globala pentru a compensa limitările în resurse disponibile pe piața de muncă locală. Tehnologia le permite acum accesul la piața globala.
Creșterea traficului în orașe în ultimii ani, a făcut ca pentru situațiile uzuale în care un program de lucru începe la ora 9, angajații sunt nevoiți să pornească spre birou mult mai devreme fie pentru a evita traficul, fie pentru că se petrece foarte mult timp în trafic și nu există nicio metoda de evitare a acestuia. Angajații se stresează, întârzie la birou, iar productivitatea acestora scade.
Nu în ultimul rând, o mare schimbare este reprezentată de modul în care se iau în considerare echilibrul dintre viața profesională și viața personală și alocarea timpului. Spre exemplu, ca urmare a lucrului de acasă din perioada pandemiei COVID, multi angajați au realizat importante modificări de activităti, capitalizând pe eliminarea timpului petrecut în trafic și favorizând activități regulate de petrecere a timpului cu copii sau/și însoțire și îngrijire a persoanelor vârstnice. Aceste noi obiceiuri stabilite pe perioada ultimelor 18 luni sunt dificil de combătut azi.
Modul de lucru, într-o nouă lumină
Un program flexibil de muncă poate fi o modalitate buna de a ajuta angajații să găsească echilibrul optim intre viața profesională și viața profesională și, ca rezultat, să aiba o productivitate ridicată la locul de muncă.
Flexibilizarea progamului de muncă se poate realiza sub mai multe aspecte. Mentionăm mai jos căteva aspecte adoptate mai nou ca elemente obișnuite (si nu exceptionale):
- Flexibilitatea temporală – la nivelul programului de lucru(“orarului”) – mai nou existente în Codul Muncii, au început să fie tot mai mult implementate. Program flexibil de lucru – cu stabilirea unor ore “core” între care toți angajații trebuie să fie disponibili, cât și program de lucru inegal – un număr de ore agreate pe o perioada (săptămână, lună) și repartizate conform nevoilor angajatorului și disponibilității angajatului;
- Flexibilitatea spațială – la nivelul locului de desfășurare a muncii. Opțiunile la sediul angajatorului și la sediul clienților erau obișnuite. Telemunca – la domiciliul angajatului – este opțiunea ce se adaugă ca o opțiune permanentă (și nu temporară pe perioada pandemiei).
Iată câteva exemple de programe flexibile de muncă:
- Manager de Proiect cu program de lucru inegal, cu 40 ore lucrătoare pe săptămâna, repartizate astfel: Luni, Marți, Joi, Vineri 10 ore, Miercuri zi liberă;
- Programator care lucrează trei zile de acasă și două zile de la biroul companiei;
- Manager de Vânzări care lucrează zilnic între orele 10 și 19, în contrast cu un program de lucru obișnuit între orele 8 și 17.
Beneficiile programelor de muncă flexibile sunt percepute atât la nivelul angajaților, cât și al angajatorilor. Acesta este și unul dintre principalele motive pentru care companiile se îndreaptă spre programele de lucru flexibile.
Satisfacția la locul de muncă
Angajații sunt mai predispuși să fie eficienți atunci când au un control mai mare asupra orelor lor de lucru. Astfel, oferirea de programe de lucru flexibile va încuraja satisfacția angajaților, iar angajații fericiți conduc la o creștere mai bună a profitului și la profitabilitate.
Programele de lucru flexibile construiesc, de asemenea, o relație mai bună între angajatori și angajați, astfel angajații simt un sentiment de sprijin din partea managerilor lor. Nu în ultimul rând, se reduc absenteismul și întârzierile.
Productivitate
Productivitatea angajaților poate crește pe măsură ce angajații lucrează când și unde sunt cei mai productivi. Pentru unii, s-ar putea să funcționeze lucrul de acasă noaptea târziu. în timp ce pentru alții, s-ar putea să funcționeze lucrul la distanță cu normă întreagă dintr-un alt colț al lumii.
Fidelitatea angajaților
Datorită satisfacției profesionale pe care o oferă programele de lucru flexibile, angajații sunt mai predispuși să rămână, chiar și în perioadele grele, reducând semnificativ fluctuația angajaților.
Articol preluat de pe www.portalhr.ro. Puteți citi aici articolul original.
Comentarii articol (0)