Impozite locale 2022: E cazul să-ți reevaluezi clădirile până la final de martie?

Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice și calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoanele juridice se face ținând seama și de un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, potrivit Codului fiscal - mai exact, cotele de impozit se aplică unor valori ce rezultă în urma acestor evaluări. Ce se întâmplă dacă nu se fac aceste evaluări și nu se depun rapoartele la timp la organul fiscal? Se plătesc cote majorate de impozit - la cele deținute de firme, de exemplu, vorbim de o cotă aplicată de 5%. 

Dacă până la final de 2020 contribuabilii erau obișnuiți cu necesitatea de a avea aceste rapoarte din trei în trei ani, o lege a modificat Codul fiscal și, începând din 2021, periodicitatea e de cinci ani. Reglementarea aferentă o găsim în articolele 458 și 460 din Codul fiscal, așa cum au fost ele modificate prin Legea nr. 296/2020, care a modificat termenul de trei ani în cel de cinci ani, aplicabil acum. 

Notă: Modificarea a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2020.

Pentru că a existat o confuzie la începutul anului trecut referitor la momentul de la care se aplică noutățile aduse de Legea nr. 296/2020, Ministerul Dezvoltării a venit cu o clarificare, spunând că, având în vedere că prevederile legii au intrat în vigoare pe 24 decembrie 2020, acestea se aplică deja impozitului pe 2021. Un specialist din cadrul PwC atrăgea atenția anul trecut că reevaluările făcute de firme în 2018 și 2019 pot fi folosite automat pentru impozitul local aferent unei perioade de cinci ani, fără alte formalități.

„Conform noii reguli, cota impozitului pe clădiri este de 5% dacă proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii cinci ani anteriori anului de referință. Prin urmare, valoarea clădirilor determinată prin rapoarte de evaluare întocmite pentru determinarea impozitelor pe clădiri pentru anii 2018 și 2019 se poate folosi pentru impozitele pe clădiri datorate până în anul 2023, respectiv 2024, fără să se aplice cota majorată de 5%. Legea nu are prevederi speciale în acest sens”, a precizat Andreea Mitiriță, Partener la PwC, pentru redacția avocatnet.ro, anul trecut. 

Conform Codului fiscal, raportul trebuie depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, stabilește, în continuare Codul. Taxele și impozitele locale pe proprietăți trebuie achitate anual, de către firme și persoane fizice, în două tranșe - una până la data de 31 martie, iar alta până la data de 30 septembrie. Prin urmare, termenul din anul de referință pentru depunerea raportului e 31 martie.

Prin urmare, conform spuselor specialiștilor, doar cei care au rapoarte făcute mai devreme de 2018 ar trebui să-și pună acum problema că trebuie să depună unul până la final de martie pentru a nu risca aplicarea unui impozit mai mare.

Tot specialiștii PwC recomandau însă, chiar spre finele anului trecut, ca firmele să-și facă reevaluările chiar mai devreme, deși sunt în termenul de cinci ani prevăzut de lege, deoarece indicii de ajustare a prețurilor din cel mai recent catalog IROVAL, folosit de evaluatorii autorizați, se înregistrează creșteri semnificative ale valorilor - iar acestea vor continua să crească și în noul an:

„Creșterile, în unele cazuri explozive, de prețuri la materialele de construcții au mărit și valoarea indicilor pe baza cărora se stabilește valoarea de impozitare a clădirilor, majorări care se vor rostogoli mai departe către sumele pe care agenții economici trebuie să le plătească către autoritățile locale drept impozit pe proprietate. Astfel, am recomanda companiilor să realizeze cât mai repede evaluarea, deși se află, poate, în interiorul termenului legal de cinci ani, pentru a ține costurile sub control. Mai ales că specialiștii nu anticipează scăderi de prețuri la materialele de construcții pe termen mediu”.

Atenție! Discuția nu vizează clădirile cu destinație rezidențială deținute de persoanele fizice.