Reținerea și neplata taxelor salariale: Firmele vor risca dosare penale și dacă plătesc angajații la negru sau cu mari întârzieri

OUG 130/2021 a reintrodus, în Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, incriminarea faptei de reținere și neplată a anumitor impozite și contribuții. Incriminarea reținerii și neplății dărilor la stat a fost eliminată din lege în 2015, după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că prevederea anterioară de incriminare era neconstituțională - norma nu definea impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, fiind, astfel, lipsită de claritate, previzibilitate și accesibilitate, așa cum cere Constituția.

„Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”, scrie în ordonanța cu noua reglementare, cu precizarea că măsura se va aplica efectiv din 1 martie 2022.

În lunga listă de impozite și contribuții (redată ceva mai jos) se regăsesc și 

• impozitul pe veniturile din salarii și asimilate salariilor;
• contribuția la pensii și
• contribuția la sănătate,

adică cele trei dări fiscale pe care firmele le plătesc la stat pentru angajații lor. Prin urmare, o categorie vizată în mod direct de prevederile noii infracțiuni este cea a angajatorilor, care, de la 1 martie, vor risca din nou să aibă dosare penale pentru contribuțiile și impozitele pe care nu le plătesc la stat pentru angajații lor. 

Dincolo de prevederile acestea nou-introduse, ne reamintim că în Codul muncii sunt sancționate mai nou și întârzierile salariale - cu amenzi de până la 10.000 de lei pentru fiecare salariat care nu și-a primit banii la timp - și este sancționată și „munca la gri”, adică cea unde, în mână, angajatul primește mai mult decât scrie în contract. 

„Codul Fiscal defineste reținerea la sursă, numită și reținere prin stopaj la sursă, ca fiind metoda de colectare a impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligația, potrivit legii, de a le calcula, reține, declara și plăti.

De asemenea, potrivit Codului Muncii, încălcarea de către angajator a obligaţiei de a plăti salariul în bani, cel puțin o dată pe lună, cu mai mult de o lună de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepţia situaţiei în care angajatorul se află sub incidenţa Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare”, potrivit Luminiței Obaciu, Senior Payroll Partner în cadrul Soter&Partners.

Și, totodată, mai aduc aceștia în discuție, acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscal este considerată potrivit Codului Muncii muncă subdeclarată, ce se sancționează cu amendă de la 8.000 la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situaţie, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei.

„Angajatorii au obligația de a calcula și plăti salariile lunare ale salariaților și, de asemenea, de a calcula, reține și plăti taxele salariale aferente. Neplata salariilor angajaților nu exonerează angajatorii de obligația de a calcula, reține și plăti taxele salariale, acestea fiind datorate la termenele prevăzute de lege. Astfel, și în situația neplății salariilor, dacă angajatorii nu plătesc impozitul pe salarii și contribuțiile sociale individuale aferente în termen de 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, această faptă este considerată infracțiune și este sancționată conform Legii nr. 241/2005, modificată de OUG nr. 130/2021”, a explicat specialistul Soter&Partners pentru avocatnet.ro.

Angajatorul nu poate susține, practic, că nu a plătit nici măcar salariile, prin urmare, nu avea de ce să plătească contribuțiile și impozitele aferente acestora. Cu alte cuvinte, atâta timp cât sunt depășite cele 60 de zile de la scadență, firmele riscă să intre sub incidența Legii nr. 241/2005 și să trebuiască să răspundă într-un dosar penal, dacă organele penale sunt sesizate.

Chiar și pentru munca la negru există acest risc. „Prestarea muncii fără încheierea contractului individual de muncă nu exonerează angajatorul de obligațiile sale de a calcula și plăti salariile cuvenite conform muncii prestate și nici de a calcula, reține și plăti impozitul pe salarii și contribuțiile sociale individuale. Astfel, și în cazul muncii la negru sunt incidente prevederile Legii nr. 241/2005”.

Când se va aplica amenda și când pedeapsa cu închisoarea?

„În cazul săvârşirii infracțiunii de mai sus, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda”, potrivit Luminiței Obaciu.

Ca atare, valoarea prejudiciului va ghida instanța în stabilirea unei pedepse cu amenda sau cu închisoarea. Dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro, atunci se va aplica în mod cert amenda penală. În această categorie se vor afla, probabil, cei mai mulți dintre angajatorii care, să zicem, „plătesc” angajații cu minimul pe economie. 

„În cazul în care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de mai sus nu depăşeşte valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile favorabile de mai sus (pedeaspsa cu amenda și nepedepsirea penală a faptei) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de Legea nr. 241/2005 într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat deja de aceste prevederi”, mai explică Luminița Obaciu.

În fine, e important de menționat că nu vor fi pedepsiți din urmă angajatorii, întrucât legea nu se poate aplica aici retroactiv, sancționând penal un comporament al angajatorului care, înainte de martie 2022, nu era penalizat. Prin urmare, sancțiunea penală va viza faptele de neplată a dărilor fiscale cu reținere la sursă ce au loc după ce aceasta intră în vigoare.