Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (AESSM) a publicat un amplu raport despre reglementarea, pe alocuri lacunară, a muncii pe platformele digitale ce activează pe piața din Uniunea Europeană, scoțând la iveală o serie de încercări de legiferare a acestei activități, a drepturilor acestor muncitori, a obligațiilor angajatorilor, inclusiv în domeniul securității și sănătății în muncă. Totuși, la nivelul Parlamentului European există un proiect de directivă prin care vor fi introduse o serie de drepturi similare salariaților celor care lucrează pentru platformele digitale, chiar și așa, până la implementarea acestui proiect de directivă la nivelul fiecărui stat membru vor mai trece câțiva ani.
Când ne referim la platformele digitale, vorbim despre aplicațiile care se ocupă fie de livrări la domiciliu (de exemplu, Glovo sau Takeaway), fie de ridesharing (de exemplu, Uber sau Bolt).
Potrivit
raportului AESSM, cele mai bune reglementări s-au făcut în Spania și în Italia, în cazul primului stat, prin includerea lucrătorilor digitali în Statutul muncitorilor, ce le conferă aceleași drepturi ca ale salariaților, în timp ce în în al doilea caz, lucrătorilor digitali li s-au conferit drepturi speciale, indiferent de tipul de relație de muncă avută cu platforma digitală.
Din 2021, în Spania, rapoartele de muncă cu platformele digitale ale lucrătorilor intră sub incidența drepturilor salariaților, ceea ce obligă platformele digitale să ia măsuri în domeniul SSM, la fel ca în cazul salariaților.
În Italia, în orașul Bologna, mai exact, autoritățile locale au adoptat în 2018 "Carta drepturilor fundamentale ale muncii digitale în context urban", care reglementează muncitorii digitali, indiferent de tipul contractului semnat cu platformele digitale. Această cartă, deși face referire doar la orașul Bologna, conține referiri clare prin SSM-ul, obligând platformele să dezvolte sisteme de management al securității și sănătății în muncă și să adopte toate măsurile necesare pentru a evalua, preveni și reduce riscurile și pericolele și pentru a oferi o asigurare privind accidentele de muncă și bolile profesionale. Poate cel mai important lucru prevăzut de această cartă este faptul că lucrătorii au dreptul de a refuza anumite sarcini din cauza vremii nefavorabile, fără a exista repercusiuni din partea platformelor.
Citește și: Salariatul pe cont propriu: Ce ar trebui să conțină obligatoriu un CIM și ce nu e permis în cazul unor relații de muncă în cadrul platformelor digitaleO reglementare a muncii pe platformele digitale există și în Franța, însă aceasta privește aceste contracte mai mult din perspectivă fiscală decât al dreptului muncii și al protejării sănătății lucrătorilor. Pe de altă parte, legea mobilității din Franța conține o serie de prevederi legate de platformele de ridesharing sau de livrare a unor bunuri, prin care au fost introduse dreptul lucrătorilor de a refuza o sarcină fără a fi penalizat și dreptul de a se deconecta, ce oferă posibilitatea acestora de a munci atunci când doresc. Deși nu fac referire strictă la securitatea și sănătatea în muncă, aceste drepturi sunt importante pentru protejarea lucrătorilor.
Pe de altă parte, deși în Polonia lucrători sunt considerați și salariații, liberii profesioniști sau cei care prestează muncă pe baza unui contract civil, iar legislația SSM se aplică tuturor acestor categorii de lucrători, inspectoratul național de muncă a subliniat că legislația poloneză nu îi oferă dreptul de a verifica platformele digitale, chiar dacă au fost reclamate destule nereguli: lipsa unei remunerații minime, lipsa repausului zilnic, a celui săptămânal sau impunerea muncii când starea de sănătate nu îi permite lucrătorului.
Util: Comenzile prin aplicație, onorate de salariați sau de persoane care desfășoară activități independente? Dilema platformelor digitaleImportanța existenței unei reglementări a platformelor digitale și a relației cu acești lucrători este importantă deoarece, prin specificul acestei activități, persoanele sunt supuse riscurilor producerii de accidente de muncă sau apariției de boli profesionale. În plus, algoritmul de distribuire a comenzilor/curselor dirijează efectiv munca lucrătorilor, ceea ce limitează autonomia acestora, duce la suprasolicitare, presiune constantă și creșterea competiției față de colegi. În plus, nu trebuie uitate nici pericolele de ordin psihologic pe care le aduce munca pe platformele digitale: cum ar fi singurătatea, lipsa unei echipe, izolarea profesională, diferența majoră față de locurile de muncă clasice. De asemenea, munca pe platformele digitale este asociată puternic cu nesiguranța locului de muncă și a veniturilor.
În perspectiva creșterii numărului de platforme la nivel european și a lucrătorilor digitali, Parlamentul european a anunțat, la finalul anului trecut, că lucrează la un proiect de directivă prin care se dorește introducerea unui mecanism concret prin care să se stabilească dacă o persoană care lucrează prin aplicațiile de livrare sau ridesharing este salariat sau lucrător independent.
Citește și: Ce șanse ar avea un șofer Uber să obțină, în România, recalificarea raportului său cu platforma de transport într-unul de muncăDacă se vor împlini anumite condiții, aplicațiile de livrare sau de ridesharing vor fi considerate, de fapt, angajatori ai celor care lucrează prin intermediul lor și li se vor aplica drepturile specifice angajaților, respectiv dreptul la un salariu minim, repaus minim zilnic și săptămânal, concediu de odihnă și medical, asigurare de sănătate și contribuție la pensie, pe lângă drepturile legate de sănătatea în muncă.
După aprobare, proiectul de directivă va trebui implementat de către toate țările din UE, inclusiv de către România.