UPDATE: Măsuri și ajutoare pentru cei care vin din Ucraina în România: Obținerea azilului, servicii medicale și condiții de angajare

Condiții de intrare în România

Cei care vin din Ucraina pot intra în România pe baza:

• unui pașaport biometric, care permite intrarea fără viză timp de 90 de zile;
• unui pașaport național însoțit de o viză cu două sau mai multe intrări/permis de ședere valabile eliberate de alte state membre ale Uniunii Europene, de statele Spațiului Economic European sau de Elveția, pentru tranzit sau pentru o perioadă de 90 de zile;
• unui pașaport național însoțit de viză de intrare/permis de mic trafic de frontieră/permis de ședere valabile eliberate de autoritățile române, cu respectarea valabilitii și a dreptului de ședere stabilite în documente;
• pe baza altui tip de document de identitate național sau certificat de naștere, dacă solicită azil;
• pe baza identității declarate, fără un document de identitate, dacă solicită azil.

Din 25 februarie sunt exceptate de la măsura carantinării persoanele care sosesc în România din Ucraina, pe căile terestre, potrivit Hotărârii nr. 9/2022 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Această regulă este valabilă indiferent dacă cetățenii vin în România direct pe la granițele cu Ucraina sau prin Republica Moldova.

Pentru cei care sunt însoțiți de animale de companie, Autoritatea Națională Sanitară Veterminară și pentru Siguranța Alimentelor a instituit o derogare temporară a respectării unor condiții de intrare a animalelor de companie.

Cei care intră în România și nu dețin documentația necesară de intrare în țară pentru animalele lor de companie, vor completa Formularul de localizare a animalului de companie, care poate fi descărcat de pe site-ul ANSVSA, urmând ca toate formalitățile și procedurile necesare să poată fi făcute după intrarea în România.

Condițiile de acordare a azilului

Cetățenii ucrainieni care solicită azil în România și care nu au niciun document de identitate (pasaport biometric, național - cu viză de intrare/ședere, certificat de naștere sau orice document de identitate național) o pot face pe baza identității declarate, fără un document de identitate, din motive umanitare.

Protecția azilului se acordă oricărui cetățean străin din momentul în care acesta îl cere, în scris sau oral. Potrivit ultimelor statistici, din cei peste 330.000 de cetățeni ucrainieni care au ajuns în țara noastră, doar 373 au solicitat azil.

Formularul cererii de azil va fi completat cu datele personale, iar cu ocazia înregistrării persoana care îl solicită va fi amprentată și fotografiată. Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, inclusiv pașaportul, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări. Până la finalizarea procedurii de azil, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român. În cazul în care solicitantul de azil/ beneficiarul unei forme de protecție internaționale se întoarce în Ucraina, se consideră că s-a repus voluntar sub protecția autorităților din țara de origine și din acest moment va înceta asistența oferită de statul român.

Ce drepturi și obligații au cei care solicită azil în România puteți afla de aici.

Condiții de angajare

Cetățenii ucrainieni care au o viză de lungă ședere acordată în scop de muncă și au intrat în România pe baza acestei vize, pot fi încadrați în baza unui contract individual de muncă cu durată fixă, pentru o perioadă de nouă luni dintr-un an calendaristic, fără a avea nevoie de aviz de angajare. Cei care vor să rămână în țara noastră după cele nouă luni pot beneficia de prelungirea dreptului la ședere temporară în scop de muncă, dacă obțin un aviz de angajare și prezintă un contract individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în Revisal, cu un salariu cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară.

Dacă solicită azil la trecerea frontierei, aceștia pot munci în aceleași condiții cu cetățenii români după trei luni de la depunerea cererii. 

După trei luni de la depunerea cererii de azil, ucrainienii vor putea fi angajați de firme sau persoane fizice autorizate, în aceleași condiții ca și românii, pot avea dreptul la asigurări sociale, măsuri de asistență socială și servicii de sănătate, vor avea un tratament egal în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competentță, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România.

Servicii medicale gratuite

Cetățenii care provin din zona conflictului armat din Ucraina care intră în țara noastră primesc anumite ajutoare, chiar dacă nu solicită azil în țara noastră. Potrivit OUG 15/2022, în cadrul taberelor temporare, pe perioada staționării temporare, acești cetățeni vor primi hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistență medicală primară/ de urgență și tratament gratuit pentru boli acute sau cronice care le pun viața în pericol iminent, dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic. În cadrul acestor tabere temporare, serviciile medicale sunt gratuite.

Cei care solicită azil beneficiază, în mod gratuit, de asistență medicală primară sau de urgență și tratament, precum și asistență medicală și tratament pentru boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent.

Autoritățile române au actualizat și normele de aplicare ale Legii nr. 122/2006 privind azilul, prin HG 277/2022, prin stabilirea unei sume de 20 lei/persoană/zi aferente hranei și a cuantumurilor pentru îmbrăcăminte de 135 lei/persoană/vara și de200 lei/persoană/iarna, precum și a 12 lei/zi pentru transport sau cheltuieli cu produse de igienă personală.

Actualizare 4.03. 2022: Cetățenii din Ucraina pot accesa serviciile medicale în mod gratuit pe teritoriul României pe baza documentului de trecere a frontierei acceptat de statul român, fără a mai fi necesară solicitarea azilului. Mai exact, prin Ordinul nr. 127/2022 a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) oficializat pe 3 martie, cetățenii din Ucraina care nu aplică pentru azil beneficiază de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și de serviciile cuprinse în programele naționale curative la fel ca și persoanele asigurate din România.

"Furnizorii de servicii medicale la care se prezintă aceste persoane vor transmite la casa de asigurări de sănătate, prin orice mijloace de comunicare electronice, o copie a documentului pe baza căreia persoana va fi adăugată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prin atribuirea unui număr unic de identificare încadrat într-o nouă categorie creată special pentru evidența informatizată a acestor persoane, cu codul 426, denumită „Cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România și nu solicită o formă de protecție, conform legii nr.122/2006 și care nu sunt beneficiari ai Convenției ratificată prin Decretul nr.165/ 1961.”, se arată în comunicatul CNAS.

Pentru acordarea acestor servicii medicale trebuie ca cetățenilor din Ucraina să li se acorde un număr unic de identificare, similar CNP-ului, de către casele de asigurări de sănătate. Recomandarea CNAS este ca, în situația în care medicii oferă servicii medicale unui refugiat din Ucraina, în primul rând, să transmită în format electronic la casa de asigurări de sănătate documentele necesare, astfel încât până la finalul consultației să primească numărul unic de identificare necesare înregistrării în SIUI a serviciului medical acordat.

Cei care vor să ajute se pot înscrie pe o platformă pusă la dispoziție de Guvern

Românii sau firmele care vor să ajute cetățenii care vin din Ucraina o pot face prin completarea unui chestionar pus la dispoziție de Guvern prin platforma "Ucraina - Împreună ajutăm mai mult".

Printre resursele care se pot pune la dispoziție se numără generatoare, corturi, soluții de iluminat, diverse servicii, produse alimentare, spații de cazare, transport sau altele, indiferent de județul din care sunt cei care vor să acorde ajutor.

UNBR vrea să asigure asistență juridică refugiaților din Ucraina

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a transmis că se pune la dispoziția autorităților române pentru susținerea unei campanii de asistență juridică oferită refugiaților din zonele de conflict.

"Vom depune toate eforturile pentru a sprijini demersurile autorităților române cu competențe în gestionarea iminentei crize umanitare și a conlucra în acest scop cu Inspectoratul General pentru Imigrări, cu nou-înființatul Grup de lucru creat la nivelul Ministerului de Interne și celule de criză din zonele aflate în nordul și nord estul țării pentru a coordona ajutorul dat refugiaților care intră din Ucraina. De asemenea, vom valorifica acordul cu Asociația Municipiilor din România", se arată în comunicatul UNBR.