avocatnet.ro 
Prin oficializarea de marți a OUG 20/2022, Guvernul a eliminat o serie de obligații exclusiv pentru cetățenii ucraineni dintr-o serie de acte normative privind angajare în România a cetățenilor străini.
Mai exact, prin recentul act normativ se elimină obligația de a prezenta un aviz de angajare de către cetățenii ucraineni care nu solicită azil pe teritoriul României, iar dreptul de ședere în scop de muncă va fi acordat fără obligația obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajarea în muncă.
În plus, cetățenii ucraineni se pot angaja pe teritoriul României în baza unei declarații pe propria răspundere dată angajatorului român, prin care își asumă că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitatea necesară ocupării postului pe care urmează să fie încadrați şi că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pe teritoriul României. Această șansă va exista pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire de șase luni până la maximum un an.
Procedura de încadrare în muncă pentru acești cetățeni urmează să fie aprobată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale printr-un ordin de ministru în scurt timp.
Încadrarea în muncă se va face potrivit prevederilor Codului muncii legate de verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale celui care solicită angajarea și în condițiile prevăzute pentru perioada de probă a unui contract de muncă.
Aceste reguli nu se aplică celor care vor să activeze, independent sau salariat, în profesii medicale, cea de arhitect sau o serie de profesii reglementate din România.
Recenta ordonanță prevede că cetățenii ucraineni care vor fi încadrați în muncă vor avea acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, ca urmare a înregistrării la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă similar cu drepturile acordate românilor.
Cadrul legislativ actual
În prezent, OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România stabilește că viza de lungă ședere pentru angajarea în muncă poate fi eliberată străinilor care urmează să se încadreze în muncă, pe teritoriul României, la un angajator. Acest tip de viză atestă și dreptul de muncă al străinului pe teritoriul țării noastre.
Anterior modificărilor aduse de OUG 20/2022, cetățenii din Ucraina încadrați în muncă în România, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum nouă luni într-un an calendaristic erau scutiți de avizul de angajare, însă trebuiau să dovedească, în cazul dosarului pentru obținerea vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă, că au suficiente fonduri pentru a se întreține (veniturile să fie la nivelul salariului minim de bază pentru întreaga perioadă înscrisă în viză), să prezinte un certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare și să aibă o asigurare medicală pe perioada valabilității vizei.
Pe de altă parte, cetățeanul străin poate solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de angajare de către angajator. Dacă străinul deține un aviz de angajare eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, viza se aprobă în termen de 10 zile de la data depunerii cererii, însă pentru cei care sunt exceptați de la obținerea lui, cum era cazul celor din Ucraina, viza se acordă după obținerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de 30 până la 45 de zile.
Pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, la începutul acestei luni a fost pus în dezbaterea senatorilor o propunere legislativă în acest sens. Dat fiind faptul că măsurile adoptate de Guvern prin OUG 20/2022 au același scop, e foarte probabil ca proiectul de lege de la Senat să fie retras și să nu mai ajungă să se aplice. Totuși, mai jos, prezentăm măsurile conținte de proiectul de lege.
Ce aspecte se doresc schimbate prin propunerea legislativă de la Senat
Prin propunerea legislativă înregistrată recent la Senat, inițiatorii doresc să reducă timpii și costurile pentru obținerea vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă și permisul unic de ședere în scop de angajare strict pentru cetățenii din Ucraina, precum și la exceptarea lor de la necesitatea obținerii avizului de angajare pentru încadrare în muncă.
Propunerea legislativă urmărește să elimine obligația de a oferi dovada veniturilor necesare pentru viza de lungă ședere, iar acest document să se acorde și străinilor care fac dovada cunoașterii limbii române cel puțin la nivel satisfăcător, pe baza unui atestat eliberat de Inspectoratul General de Imigrări, pe o perioadă de maximum nouă luni într-un an calendaristic.
Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă să poată fi cerută și online și să fie eliberată în termen de trei zile de la înregistrarea cererii. În plus, se propune introducerea unei taxe suplimentare în valoare de 300 de euro pentru eliberarea, în regim de urgență, a vizei de lungă ședere pentru angajarea în muncă și pentru prelungirea dreptului de ședere temporară. Achitarea taxei va duce la reducerea cu o treime a termenelor de soluționare a cererilor ce variază între 10 și 45 de zile.
Eliberarea avizului de angajare/detașare să fie posibilă în regim de urgență, dacă angajatorul va plăti o taxă suplimentară de 500 euro, ceea ce va duce la reducerea duratelor cu o treime.
Alte schimbări care se urmăresc să fie aduse de propunerea legislativă vizează exceptarea de la plata taxelor în cazul eliberării sau prelungirii vizelor de lungă ședere de către autoritățile consulare și a prelungirii dreptului de ședere temporară/acordarea drepturlui de ședere pe termen lung pentru cetățenii din Ucraina până la finalul acestui an.
Ce alte posibilități de angajare mai există pentru cetățenii din Ucraina
Cei care dețin o viză pe termen lung pot, pe lângă încheierea unui contract de muncă cu normă întreagă, să lucreze și ca nomazi digitali din România, statut reglementat recent de autorități. Viza de nomad digital permite unei persoane fizice să obțină un permis de ședere în țara noastră, în timp ce desfășoară muncă la distanță. Pentru a obține o astfel de viză, principala condiție este ca solicitantul să fie angajat al unei companii din afara țării sau să dețină de mai mult de trei ani o companie înregistrată în afara României.
Pe de altă parte, persoanele care, la intrarea în țara noastră, au cerut azil vor avea acces liber la piața muncii, fie în baza permisului de ședere ce confirmă forma de protecție obținută, fie în baza unei adeverințe ce confirmă procesarea cererii de azil. Totuși, această angajare nu poate avea loc imediat, ci abia după trei luni de la depunerea cererii de azil, timp în care trebuie să primească un număr de identificare, similar CNP-ului românesc.
Deloitte România: Condițiile de acces pe piața muncii trebuie flexibilizate
Într-o opinie transmisă redacției noastre înaintea de apariția proiectului ce a stat la baza OUG 20/2022, specialiștii Deloitte erau de părere că reglementările din domeniul imigrărilor ar trebui flexibilizate, cel puțin pentru astfel de situații din prezent.
"Există oportunități de muncă în România pentru cetățenii care sunt nevoiți să își părăsească țara din cauza războiului, fie în cadrul companiilor locale, fie la distanță, pentru entități din alte state, inclusiv din Ucraina, dar reglementările în domeniul imigrării sunt încă rigide și ar trebui flexibilizate, cel puțin pentru astfel de situații. Spre exemplu, soluționarea cererilor de azil ar putea fi accelerată (în prezent, termenul este de 30 de zile, dar poate fi prelungit de autorități pe termen nelimitat), iar anumite procese de imigrare pot fi simplificate, cel puțin prin eliminarea cerințelor referitoare la documentele oficiale emise de autoritățile de origine, care în astfel de momente sunt imposibil de obținut. De asemenea, o altă soluție ce merită investigată este fie eliminarea vizei de lungă ședere pentru aceste situații, fie posibilitatea de a solicita viza în România, având în vedere dificultatea de a călători.
În fața unor astfel de provocări, probabil că este un moment potrivit ca Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Muncii să analizeze legislația și procedurile impuse în domeniul imigrării și să ia măsurile necesare pentru a le simplifica. De altfel, cazul României nu este singular – cele mai multe state europene au cerințe similare pentru eliberarea permiselor de muncă pe teritoriul lor pentru imigranți și, cum mulți dintre ucraineni vizează și alte state UE, au apărut deja presiuni pentru simplificarea procedurilor de acceptare pe piața muncii, astfel cum se și discută activarea în regim de urgență a Directivei UE privind Protecția Temporară, care reprezintă, de fapt, un mecanism menit să înlesnească astfel de situații. În consecință, activarea acestui mecanism în regim de urgență este de dorit, iar măsurile pot fi suplimentate și cu simplificarea regimului aplicabil nomazilor digitali, dar și cu pași care țin de infrastructura autorităților responsabile cu administrarea proceselor de imigrare", mai opinează specialiștii Deloitte.
Atenție! Prevederile din propunerea legislativă de la Senat nu se aplică. Pentru a se aplica, aceasta din urmă trebuie să treacă de Parlament, să primească semnătura președintelui țării și să fie publicată în Monitorul Oficial, dar, cel mai probabil, va fi retrasă și nu va mai ajunge să se aplice.
gabriela neamtu