Accidentele de muncă produse în afara țării: Ce obligații noi au angajatorii pentru dosarul de cercetare

HG 259/2022, care a modificat HG nr. 1.425/2006 - ce conține normele de aplicare ale Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM), a adus o serie de nuanțări, dar și de modificări privind cercetarea în cazul accidentelor de muncă produse în afara țării în care sunt implicați salariați români.

În primul rând, trebuie știut faptul că s-a stabilit că, în cazul apariției unui accident de muncă, indiferent de locul de producere al acestuia, comunicarea ce se face de angajator trebuie să se facă autorităților în materie în cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului.

Anterior modificărilor apărute, dosarul de cercetare în cazul accidentelor de muncă din afara granițelor trebuia să cuprindă documentele care erau întocmite de organele de cercetare din țara în care avea loc evenimentul, precum și documentele medicale de la unitățile sanitare care au acordat îngrijiri de specialitate lucrătorului accidentat.

Conform explicațiilor date de Dantes Nicolae Bratu, inspectorul general de stat al Inspecției Muncii, această prevedere a dus la numeroase blocaje, a unor dosare cu valoare ridicată și pentru mai mulți ani, deoarece dosarele ce veneau din alte țări erau incomplete.

Astfel, dosarului de cercetare a evenimentelor se simplifică și cuprinde, de-acum, pe lângă o listă mai restrânsă a documentelor care se cereau deja, o declarație pe propria răspundere din partea angajatorului/reprezentantului legal al angajatorului și a martorilor sau a persoanelor numite de angajator, care pot contribui la elucidarea împrejurărilor producerii evenimentului și care, din motive întemeiate, nu se pot prezenta în fața organelor de cercetare din țara noastră, fiind introduse și anexe noi cu modelul acestor tipuri de declarații.

De asemenea, după caz, poate fi atașată dosarului de cercetare și informarea casei teritoriale de pensii către inspectoratul teritorial de muncă (ITM) privind producerea în afara granițelor a unui eveniment considerat accident de muncă, conform legislației din statul în care s-a produs și în care a fost implicat lucrătorul unui angajator român.

Termenul de cercetare a evenimentelor pentru angajatorii care au solicitat prelungirea în termen, în scris și argumentat, la ITM sau Inspecția Muncii, după caz, nu poate depăși nouă luni de la data comunicării. În cazul în care angajatorul nu a comunicatul evenimentul produs în afara granițelor țării și nici nu a solicitat prelungirea termenului de cercetare, data limită de nouă luni se calculează de la data sesizării ITM de către casa teritorială de pensii.

În privința nuanțărilor aduse de HG 259, sintagma de "angajator la care s-a produs evenimentul" a fost modificată cu "angajatorul la care este angajată victima" în prevederile legate de:

• efectuarea cercetării evenimentelor care au produs incapacitatea temporară de muncă a lucrătorului;
• suportarea cheltuielilor apărute ca urmare a:
  • prelevării și analizării probelor în vederea cercetării evenimentului;
  • efectuării expertizelor și analizării probelor prelevate cu ocazia cercetării (aici existând și suportarea cheltuielilor de către angajatorul care se face răspunzător de organizarea activității în urma căreia s-a produs evenimentul);
  • traducerii în limba română a documentelor anexate la dosarul de cercetare.