Din momentul în care o salariată își anunță, în scris, angajatorul că este însărcinată și oferă un document medical care atestă acest lucru este protejată de prevederile OUG 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă. Totuși, în lipsa acestei informări, angajatorul nu poate fi tras la răspundere despre faptul că a pus salariata în ture de noapte sau a pus-o în situații periculoase pentru ea sau pentru făt.
Salariatele gravide au dreptul la un concediu de risc maternal, prevăzut atât de
OUG 96/2003, cât și de
OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, în limita a 120 de zile. De asemenea, OUG 96 dă dreptul gravidelor de a solicita reducerea programului normal de muncă cu o pătrime, dacă din motive de sănătate, a sa sau a fătului, salariata nu poate îndeplini durata normală de lucru. În acest caz, drepturile salariale nu se modifică.
Totuși, există neclarități mai ales în rândul salariatelor privind aceste două prevederi ale OUG 96.
Cel mai probabil, impresiile greșite privind concediul de risc maternal vin pe fondul scrisorii medicale pe care medicul specialist o emite pentru reducerea programului de lucru. În acest caz, respectiva scrisoare sau recomandare medicală dă dreptul salariatei de a cere reducerea programului de lucru și doar atât.
Pe baza acestei recomandări, angajatorul are obligația legală de a lua toate măsurile necesare pentru acordarea acestui drept salariatei, așa cum ne explicau specialiștii de la Accace România,
cu ceva timp în urmă.
Pe de altă parte, concediul medical de risc maternal, indiferent că este eliberat de medicul de familie sau de medicul ginecolog, este certificatul medical care oferă, pe baza OUG 158/2005, dreptul salariatei gravide de a nu mai munci din cauza riscului de a pierde sarcina. Concediul de risc maternal are o durată maximă de 120 de zile, acordându-se înainte de concediul de maternitate (ce cuprinde perioada dinainte nașterii și cea de lăuzie), și poate fi acordat fie în întregime, fie fracționat.
Acest concediu și indemnizație se acordă de către angajator fără ca salariata să fie obligată îndeplinească condiția stagiului de asigurare al ultimelor șase luni din ultimele 12 luni. Chiar dacă această indemnizație este plătită de angajator, ea poate fi recuperată integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Pus în fața unui certificat de concediu medical de risc maternal, angajatorul nu poate refuza înregistrarea acestuia pe motiv că îi va reduce gravidei programul de lucru sau că i l-a redus deja. Reamintim că
angajatorii au obligația de a plăti concediile medicale eliberate salariaților lor, în caz contrar, riscând amenzi de până la 6.000 lei.
Cele două drepturi - concediul de risc maternal și reducerea programului de lucru - se pot acorda în același timp, fără a se înlocui unul pe celălalt. Mai exact, o salariată poate intra în concediu de risc maternal, la întoarcerea la muncă să solicite reducerea programului de lucru, pentru ca apoi să intre din nou în concediu medical de risc maternal, dacă are o sarcină cu probleme.
Subliniem faptul că scrisoare medicală de risc maternal nu dă dreptul salariatei de a cere concediu de risc maternal, angajatorii fiind îndreptățiți să refuze acordarea acestuia, ci doar un certificat de concediu medical (fișa albă + fișa roz) eliberat în acest sens de un medic.
Comentarii articol (2)