Reminder: Firmele nu pot refuza plata concediilor medicale și de maternitate, chiar dacă decontările de la stat se fac foarte greu

Regulile ce țin de concediile medicale și indemnizațiile aferente sunt cuprinse în OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Ne referim aici la concediile pentru (viitoarele) mame, la cele pentru incapacitate temporară de muncă și pentru recuperare medicală ca urmare a unor accidente de muncă ori boli profesionale.

În ordonanță nu se pune nicăieri expres problema că un angajator ar putea să refuze să-i dea banii salariatului sau salariatei pentru un concediu medical din cauză că nu și-a recuperat banii de la casele de sănătate pentru alte cereri pe care le-a depus înainte. Însă practica ne arată că există și angajatori care refuză să facă plățile arătând cu degetul înspre sumele restante de decontat de la CNAS (exemple nenumărate putând fi găsite pe forumul avocatnet.ro).

Mecanismul ordonanței e simplu: angajatorul plătește și apoi solicită recuperarea sumelor ce reprezintă indemnizații de la casele de sănătate. Plata indemnizațiilor se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, prevede, mai exact, OUG nr. 158/2005.

Nerespectarea acestei reguli este sancționată prin această ordonanță cu amenzi între 3.500 și 6.000 de lei, amenzi care sunt aplicate chiar de CNAS.

"Constituie contravenții faptele săvârșite prin încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 36 alin. (3) (plata indemnizațiilor lunar cel târziu o dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, n.red.), refuzul nejustificat de plată a indemnizațiilor și/sau calculul și plata eronată a indemnizațiilor, precum și încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 36^1 lit. b) (gestionarea numărului de zile de concediul medical pe fiecare asigurat și pe fiecare afecțiune, n.red.)", prevede, mai exact OUG nr. 158/2005.

Modalitatea de restituire a banilor e descrisă în normele de aplicare ale acestei ordonanțe. Indemnizațiile se solicită pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite, însă având în vedere că modul de declarare, calcul și plată se supune acelorași reguli fiscale privind impozitul pe salarii, termenul de 90 de zile se calculează de la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuțiile.

"Indemnizaţiile de asigurări de sănătate pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite, conform prevederilor art. 69 din Ordinul nr. 15/1.311/2018 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Termenul de 90 de zile se calculează începând cu data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează indemnizaţiile (asiguraţilor) de asigurări de sănătate. Nedepunerea în termenul legal de 90 de zile a cererii de recuperare a sumelor pentru concedii medicale, însoţită de toate documentele justificative menţionate mai sus atrage după sine respingerea cererii ca tardiv formulată", se precizează într-o informare a CNAS privind procedura de decontare a concediilor medicale.

Citește și: Ce tipuri de concedii medicale se decontează integral de la stat

Întârzierea cu care vin banii de la casele de sănătate este reclamată însă în practică de mulți angajatori - contabilii acestora se plâng adesea de întârzieri ce depășesc un an de zile. 

Ce pot face, de fapt, angajatorii pentru a-și recupera mai repede banii datorați de către CNAS, dar și dobânda aferentă, este să solicite printr-o cerere de chemare în judecată a Casei Teritoriale de Asigurări de Sănătate de care aparțin plata sumelor restante. "Litigiile care au ca obiect modul de calcul și de plată a indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se soluționează de către instanțele judecătorești competente, potrivit jurisdicției asigurărilor sociale", se prevede la articolul 52 al OUG 158/2005.

Drept exemplu stă soluția primită din partea Tribunalului București de un angajator care, după expirarea termenului legal în interiorul căruia era îndreptățit să primească indemnizațiile achitate salariaților în baza certificatelor de concediu medical, a obligat Casa de Sănătate a Municipiului București la plata sumelor respective, dar și dobânda legală calculată de la data expirării termenului legal de 60 zile de soluționare și până la data plății.

Totuși, pentru a apela la această soluție de a obține banii deja plătiți salariaților pe concediile medicale predate de aceștia, trebuie ca cererea să nu fie introdusă înainte de împlinirea termenului legal de rambursare (60 de zile de la introducerea cererii) și nici după trei ani de la data nașterii dreptului, acesta fiind termenul de prescripție al dreptului la acțiune.