Întârzierea cu care angajatorii își recuperează banii de la casele de sănătate pe indemnizațiile de concedii medicale plătite salariaților lor este o problemă binecunoscută în rândul celor care se ocupă de salarizare. În OUG nr. 158/2005 nu se pune nicăieri expres problema că un angajator ar putea să refuze să-i dea banii salariatului pentru un concediu medical din cauză că nu și-a recuperat banii de la casele de sănătate pentru cereri anterioare.
Mecanismul ordonanței e simplu: angajatorul plătește și apoi solicită recuperarea sumelor ce reprezintă indemnizații de la casele de sănătate. Plata indemnizațiilor se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, prevede, mai exact, OUG nr. 158/2005. Nerespectarea acestei reguli este sancționată prin această ordonanță cu amenzi între 2.500 și 5.000 de lei, amenzi care sunt aplicate chiar de CNAS.
De puțină vreme a apărut în peisajul legislativ OUG nr. 74/2021, care, din 1 august, majorează aceste sancțiuni. Noile sancțiuni vizează o plajă mai largă de fapte însă ce țin de gestionarea și plata concediilor medicale. Astfel, pentru cei care care nu plătesc indemnizaţiile datorate salariaţilor în termenul legal, refuză nejustificat plata indemnizaţiilor, plătesc eronat sumele, nu gestionează numărul de zile de concediu medical pe fiecare asigurat şi pe fiecare afecţiune sau nu pun la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate documentele justificative şi actele de evidenţă necesare în vederea verificării modului de determinare a indemnizaţiilor suportate de stat, recenta ordonanță prevede amenzi între 3.500 lei şi 6.000 lei.
În ce măsură poate un angajator să-și justifice neacordarea banilor din cauza întârzierilor uriașe în recuperarea sumelor de la casele de sănătate, întârzieri care, desigur, nu-i pot fi imputate? Având în vedere că aceste amenzi sunt aplicabile fără excepții, justificarea nu poate sta în picioare.
Doar că firmele puse în situația de a aștepta luni sau ani de zile după banii de la stat, așa cum s-a întâmplat deseori în practică, ar trebui să știe că posibilitatea de a cere restanțierului dobânzi pentru întârzieri funcționează și în sens invers - nu doar statul poate impune dobânzi și penalități, mai exact. Un astfel de caz a fost prezentat într-o articol publicat anul acesta, în care un angajator, după expirarea termenului legal în interiorul căruia era îndreptățit să primească indemnizațiile achitate salariaților în baza certificatelor de concediu medical, a cerut și obținut în instanță obligarea casei de sănătate la plata sumelor respective, dar și dobânda legală calculată de la data expirării termenului legal de 60 zile de soluționare și până la data plății.
Regula este simplă: cererea nu va putea fi introdusă înainte de împlinirea termenului legal de rambursare (60 de zile de la introducerea cererii) și nici după trei ani de la data nașterii dreptului, acesta fiind termenul de prescripție al dreptului la acțiune.