„Baza de date specială conține informații privind denumirea/numele și prenumele persoanei impozabile înregistrate în scopuri de TVA, codul de înregistrare în scopuri de TVA, numărul și data referatului prin care s-a propus înscrierea în baza de date specială, structura din cadrul organului fiscal care a făcut propunerea, motivele care au stat la baza înscrierii în baza de date, numărul și data referatului prin care s-a propus menținerea în baza de date, motivele care au stat la baza menținerii în baza de date, numărul și data referatului prin care s-a propus radierea din baza de date, structura care a făcut propunerea, motivele care au stat la baza radierii, după caz”, scrie în actul normativ.
În ce circumstanțe se întocmesc acele referate? De îndată ce anumite structuri din cadrul ANAF, printre care cele de inspecție fiscală sau controale antifraudă, ajung în posesia anumitor informații din care reiese un risc de rambursare necuvenită a TVA-ului. Așa cum reiese din ordinul citat, este vorba de situațiile descrise mai jos.
1. Organele fiscale primesc documente oficiale de la alte instituții. Aceste acte vizează aspecte fiscale din care reiese că există riscul unei rambursări necuvenite de TVA.
Potrivit prevederilor, referatele se întocmesc de structurile care au primit spre soluționare documentele oficiale numai dacă cuprind cel puțin unul dintre elementele următoare:
- operațiunile/tranzacțiile au fost efectuate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale din punctul de vedere al TVA;
- estimarea implicațiilor asupra bazei de impozitare a TVA.
- informații din care să rezulte stabilirea eronată sau cu rea-credință, de către persoana impozabilă, a impozitelor și taxelor, cu incidență în diminuarea bazei impozabile a TVA și a taxei în sine;
- informații din care să rezulte existența indiciilor de omisiune a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, cu influență asupra TVA;
- informații din care să rezulte evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care n-au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive sau ținerea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, cu influență asupra TVA.
În referatele întocmite de inspectori se detaliază operațiunile/tranzacțiile efectuate cu influență asupra bazei de impozitare a TVA, care pot întruni elementele unei infracțiuni, cu precizarea prevederilor legale încălcate. În acest caz, referatul trebuie să cuprindă cel puțin elementele de la punctul 1.
3. Cu ocazia inspecției fiscale ulterioare au fost stabilite diferențe mai mari de 10% din suma rambursată, dar nu mai puțin de 50.000 lei pentru fiecare decont de TVA care a făcut obiectul inspecției fiscale ulterioare.
În acest caz, ordinul ANAF prevede că referatele întocmite de organele de inspecție fiscală vor cuprinde informații referitoare la diferențele suplimentare constatate, cuantumul acestora, prevederile legale încălcate, caracterul întâmplător sau continuu al încălcării prevederilor legale, informații privind conformarea voluntară a persoanei impozabile, precum și alte informații relevante pentru motivarea înscrierii în baza specială de date.
4. S-au constatat neconcordanțe semnificative, verificate și confirmate, între anumite informații.
Este vorba de neconcordanțe între informațiile din declarațiile informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național (formular 394) de persoanele înregistrate în scopuri de TVA depuse de persoana impozabilă și cele depuse de partenerii de afaceri. Și/sau neconcordanțe semnificative între informațiile înscrise în declarațiile informative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare (formular 390 VIES - declarații recapitulative) depuse de persoana impozabilă și cele depuse de partenerii de afaceri și transmise organului fiscal prin schimbul de informații între statele membre ale Uniunii Europene.
Referatul întocmit de structura care a făcut constatarea trebuie să conțină informații din care să rezulte că neconcordanțele semnificative sunt generate de persoana impozabilă, că nu au fost corectate ulterior și că au o influență relevantă asupra acordării unei rambursări necuvenite de TVA. Pe deasupra, trebuie menționată modalitatea de confirmare a neconcordanțelor (de exemplu, notificarea contribuabilului și confirmarea neconcordanțelor, solicitarea de informații de la terți, constatarea la fața locului).
Așadar, acestea sunt situațiile în care o firmă poate ajunge să fie inclusă în baza de date a contribuabililor cu risc de rambursare necuvenită a TVA-ului. Ulterior, când societatea depune un decont de TVA, reprezentanții ANAF verifică dacă încadrarea la risc de rambursare necuvenită se menține sau nu înainte de a soluționa solicitarea.
Dacă încadrarea la risc se menține, atunci inspecția fiscală se face înainte de a soluționa decontul de TVA. Dacă nu, verificarea se face ulterior rambursării TVA-ului.
Context: Rambursarea TVA-ului cu control ulterior, ca regulă generală, a fost permanentizată la 1 februarie 2022, după ce mecanismul s-a aplicat inițial doar temporar, în contextul pandemiei de coronavirus. Deoarece permanentizarea a venit cu modificarea articolului 169 din Codul de procedură fiscală, era necesar ca ANAF să adapteze procedura efectivă de rambursare de TVA bazată pe acea prevedere. Regulile vechi din Ordinul ANAF 3.699/2015 au fost înlocuite complet de Ordinul ANAF 352/2022.
Comentarii articol (0)