Vor prefera firmele să lucreze cu zilieri, în contextul viitorului salariu minim și facilităților fiscale pentru angajații din agricultură?

Conform unui proiect de lege adoptat zilele trecute în Parlament, salariaților din construcții ar urma să li se alăture în curând și cei din agricultură în privința salariului minim de 3.000 de lei și a facilităților fiscale: scutirea de impozitul pe venit (10%), de scutirea de contribuția la sănătate (CASS - 10%), de reducerea contribuției la pensii (CAS - de la 25% la 21,25%, reducerea de 3,75% reprezentând procentul care se duce la Pilonul II de pensii private obligatorii) și de reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă (CAM - de la 2,25% la 0,3375%). 

Notă: Trebuie să precizăm că deși facilitățile fiscale din construcții se aplică încă de dinaintea pandemiei de COVID-19, România nu a aplicat nici până acum facilitatea privind CAM în domeniul construcțiilor, întrucât e nevoie de o schemă de ajutor de stat în spatele acestei facilități - și care nu a fost aprobată. Așadar, ea există doar pe hârtie, așa cum probabil va exista și cea din agricultură, dacă ne luăm după precedent.

În proiect sunt enumerate și codurile CAEN pentru care vor fi eligibile aceste facilități fiscale și unde va trebui acordat salariul minim de 3.000 de lei: 

• cod CAEN 01: agricultură:
  • 011 cultivarea plantelor nepermanente;
  • 012 cultivarea plantelor din culturi permanente;
  • 013 cultivarea plantelor pentru înmulțire;
  • 014 creșterea animalelor;
  • 015 activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);
  • 016 activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;
• cod CAEN 10: industria alimentară.

Exceptând codul pentru industria alimentară, dacă ne uităm în actul normativ ce reglementează activitatea zilierilor - Legea nr. 52/2011 - vom vedea că unul dintre domeniile unde poate fi folosită legal munca zilieră este agricultura - aceleași coduri CAEN ca cele enumerate mai sus.

Teoretic, asta înseamnă că, în funcție de necesitățile concrete, pentru anumite munci în agricultură o firmă ar putea avea și zilieri, și angajați (sezonieri, în special, adică cei cu contracte pe perioadă determinată). De ce ar alege o firmă zilieri în locul salariaților sezonieri sau invers? Pentru lucrători, alegerea este sau ar trebui să fie evidentă - ca salariați sunt mai avantajați. 

Să începem de la discuția privind salariul minim: așa cum prevede proiectul, pentru salariați va fi obligatoriu salariul minim de 3.000 de lei, pentru un program cu normă întreagă - 8 ore/zi. Și regimul legal al zilierilor impune o remunerație minimă: „Cuantumul remunerației brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă la sfârșitul fiecărei zile de lucru sau la sfârșitul săptămânii”. Pe 2022, salariul minim e de 2.550 de lei (valoarea general aplicabilă) - acesta e cuantumul la care se uită beneficiarii de muncă zilieră pentru a vedea cu cât trebuie să-și plătească la finele zilei lucrătorii. Dacă comparăm cât ar însemna salariul pentru o zi și remunerația zilierului, atunci vom vedea clar un avantaj al salariatului, însă comparația nu ar trebui să existe pentru că normal ar fi ca, în cazul celor din agricultură, să ne raportăm la salariul minim din agricultură atunci când discutăm de remunerația minimă a zilierilor. 

„Salariul minim la care se raportează remunerația zilnică a zilierilor ar trebui să fie tot cel prevăzut pentru sectorul respectiv de activitate (3.000 de lei), însă acest aspect rezultă din coroborarea dispozițiilor Legii 52/2011, cu cele ale OUG 114/2018 și cu cele ale Codului fiscal, deși ar fi trebuit prevăzut mai clar direct în textul noului act normativ”, e de părere Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

Mai departe, trecem la impozitare: regimul preferențial din proiectul de lege stabilește o scutire de impozit, în timp ce pentru zilieri remunerația pentru activitatea prestată este supusă impozitului pe venit de 10% (procent aplicabil pe remunerația brută din care se scade CAS-ul).

În cazul pensiei, la CAS, salariații din agricultură vor plăti 21,25%, necontribuind la Pilonul II cu cei 3,75% decât dacă vor asta și o cer în mod expres, în timp ce zilierii contribuie cu 25% din remunerația brută în toate cazurile. 

La sănătate, nu se datorează CASS nici de unii, nici de ceilalți, dar asta doar într-o exprimare simplistă, pentru că, în realitate, zilierii nu datorează nimic și nici nu sunt asigurați, în timp ce pentru angajații din agricultură va exista în fapt o scutire - ceea ce înseamnă că angajații din agricultură vor fi asigurați medical în sistemul de stat, deși nu vor contribui în mod efectiv cu nimic. 

„Practic, dacă analizăm din punct de vedere al beneficiilor, am putea concluziona că pe perioada acordării facilităților fiscale, contractele de muncă ar putea fi mai avantajoase pentru salariați, în sensul că sunt și asigurați din punct de vedere medical, beneficiază de scutirea de impozit și au posibilitatea de a opta pentru plata redusă a CAS, dar va fi afectat parțial punctajul anual.

În mod cert este mult mai avantajos pentru lucrător să presteze în baza unui contract de muncă și nu ca zilier, chiar și în lipsa unor facilități acordate temporar pentru anumite categorii de lucrători sau sectoare de activitate”, e de părere consilierul juridic.

În ceea ce privește CAM, desigur, lăsând la o parte condiția pentru aplicarea facilității fiscale în cazul angajatorilor, aceasta nu e datorată de beneficiarul activității ziliere. 

Mai departe, ne amintim de faptul că regimul juridic al muncii ziliere impune o perioadă maximă de „colaborare” între același beneficiar și același zilier:

„Niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar sau un împuternicit al acestuia pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepția zilierilor care prestează activități în domeniile agricol, silvic, viticol, pomicol, legumicol, floricol, piscicol, creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice, precum și în activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol al Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești», al institutelor, centrelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sa și al institutelor naționale, al instituțiilor de învățământ agricol și silvic; în cazul acestora, perioada nu poate depăși 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic”.

„Sigur că există o diferență evidentă de tratament fiscal între cele două categorii (zilieri și angajați), însă ea a fost acceptată și legiferată și în alte cazuri, cum ar fi între sectoare de activitate (IT și construcții), cazuri în care beneficiile sunt similare cu cele ale salariaților din alte sectoare de activitate, însă tratamentul fiscal este diferit.

Ne gândim, în primul rând, la specificul activităților încadrate în această categorie și aici aș împărți discuția în două părți, una care vizează activitățile care nu au caracter sezonier, deci acolo putem discuta, în cazul salariaților, despre contracte de muncă pe perioadă determinată, iar cealaltă ar presupune desfășurarea unor activități cu caracter sezonier, caz în care avem în vedere contracte pe perioadă determinată, așa cum prevede art. 83 lit. c) din Codul muncii.

În cea de-a doua situație, cea în care avem contracte de muncă pe durată determinată, fiind permis acest lucru de Codul muncii în cazul activităților cu caracter sezonier, constatăm deja că avem o muncă atipică, în sensul că nu există o continuitate a activității pe tot parcursul anului, similară cu cea a zilierilor

În cazul zilierilor, pentru angajatori poate reprezenta un avantaj dacă aleg să lucreze cu zilieri, cel puțin din punct de vedere fiscal, însă își asumă riscurile în cazul unui accident de muncă, potrivit dispozițiilor Legii 52/2011”, e explicat pentru avocatnet.ro Dan Năstase.

Aici, Legea nr. 52/2011 prevede că în situația producerii unui accident de muncă sau boală profesională beneficiarul sau un împuternicit al acestuia este obligat să asigure plata cheltuielilor aferente îngrijirilor medicale necesare. Totuși, raportat la zilier, beneficiarul nu are obligațiile ce decurg din Codul muncii în privința unui salariat. 

În expunerea de motive, inițiatorii proiectului, înregistrat anul trecut, în toamnă, pleacă de la premisa că, în contextul unei cifre de afaceri scăzute în sectorul agricol, acesta ar trebui să beneficieze de condițiile favorabile aplicate în sectorul construcțiilor în zona fiscală. Inițiatorii fac o comparație între salariatul plătit cu minimul pe economie din agricultură, căruia îi intră în buzunar la final de lună doar 1.774 de lei (?) și lucrătorul din construcții, căruia îi intră 2.362 de lei („Acest sector agricol, care satisface prima cerință a societății umane, și anume hrana, trebuie să beneficieze cel puțin de aceleași condiții/facilități de salarizare ca sectorul construcțiilor, care satisface a doua cerință, a omului, aceea de a avea un acoperiș deasupra capului. Un om flămând n-are energie să ridice o casă!”).