avocatnet.ro 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost înregistrată anul acesta la Parlament și a fost respinsă la Senat la început de septembrie, din cauza soluțiilor legislative pe care le cuprinde, faptului că trebuie să respecte dispozițiile Constituției și ale altor legi în vigoare, dar și din cauza modului cum sunt exprimate soluțiile ca nivel de tehnică legislativă. Mai simplu, Senatul a respins propunerea pentru că e, per total, prost formulată și în dezacord cu Constituția și legile în vigoare.
În aceeași formă cu cea analizată la Senat, propunerea a trecut marți de votul final la Camera Deputaților, fără niciun amendament. Acum însă e nevoie ca propunerea să ajungă la președintele statului pentru promulgare, dacă nu cumva va fi trimisă în atenția Curții Constituționale.
Una dintre cele mai importante prevederi ale propunerii adoptate de deputați este stabilirea unei durate minime obligatorii de șapte ani pentru contractele de arendare. Potrivit expunerii de motive, această măsură asigură o previzibilitate sporită atât pentru arendatori, cât și pentru arendași, oferind un cadru necesar pentru realizarea investițiilor în terenurile agricole. O perioadă minimă de șapte ani permite amortizarea investițiilor și facilitează accesarea fondurilor europene, contractarea creditelor bancare și implementarea unor proiecte agricole pe termen lung.
Acum, Codul civil prevede că dacă durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul. Modificarea art. 1.837 din Codul civil vizează însă crearea unui climat de stabilitate în agricultură, condiție esențială pentru creșterea competitivității și eficienței exploatațiilor agricole, potrivit celor care semnează propunerea.
Subarendarea totală sau parțială nu va mai fi interzisă în cazul schimbului de utilizare a terenului între arendași. Modificarea articolului 1.847 din Cod clarifică și facilitează operațiunile de schimb al terenurilor agricole, evitând clasificarea acestora ca subarendare, scrie în expunerea de motive a proiectului. Legea promovează astfel crearea unor exploatații mari, comasate, cu forme geometrice regulate, care permit un control mai eficient al culturilor și o producție agricolă sporită.
Această modificare, scriu inițiatorii, răspunde nevoii de a reduce fragmentarea terenurilor, o problemă care afectează productivitatea agriculturii din România. Suprafețele mai mari și mai bine organizate permit implementarea unor planuri agricole bazate pe principii științifice și tehnologii moderne.
Propunerea aduce și clarificări în ceea ce privește dreptul de preempțiune al arendașilor. Articolul 1.850 va fi completat astfel încât să ofere o protecție mai mare arendașilor, în special celor care investesc pe termen lung în terenurile arendate.
Astfel, au decis parlamentarii, contractul de arendare încetează și în cazul neplății arendei în termenul contractual. În cazul moștenitorilor arendatorului, aceștia vor fi obligați să mențină contractul pe durata încheiată cu arendașul.
În fine, stabilește propunerea, contractele încheiate înainte ca aceste modificări să intre în vigoare vor române valabile până la încetarea duratei acestora.
Reprezentanții organizaţiilor membre ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare au transmis, după adoptarea propunerii, că România face astfel un pas uriaș către o agricultură durabilă şi competitivă, fiind modificări legislative „care deschide uşi către fondurile europene, protejează mediul şi asigură cadrul necesar fermierilor pentru investiţii în agricultură”.
Atenție! Prevederile propunerii legislative nu se aplică deocamdată. Aceasta trebuie promulgată și apoi publicată în Monitorul Oficial pentru a produce efecte.
O propunere cu același conținut a picat la CCR, din același motiv pentru care ar putea pica și aceasta nouă
În 2022 a fost înregistrată la Parlament propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, propunere care conținea aproape aceleași măsuri ca cele cuprinse în propunerea adoptată marți și despre care am scris mai sus.
Și aceasta fusese adoptată la votul final al deputaților, în iunie 2023. Până să ajungă la promulgare, mai mulți parlamentari au sesizat judecătorii constituționali pe conținutul propunerii și pe modul de adoptare a acesteia. Curtea a spus că deși trebuia adoptată ca o lege organică, parlamentarii nu au urmat procedura adecvată. Admițând aceste vicii extrinseci de constituționalitate, Curtea nici nu s-a mai uitat pe celelalte critici, dar a ținut să sublinieze, în decizia ce a fost publicată apoi în Monitorul Oficial, că o (altă!) propunere cu obiect similar a fost respinsă de Parlament.
Ce înseamnă asta? Că propunerea din 2022 trebuie să treacă din nou prin Parlament, ținând cont de criticile admise de Curte.
Ne aflăm însă în prezent în fața unei propuneri legislative noi, cu aproape aceleași reglementări și care a fost adoptată în același mod pe care CCR l-a identificat ca fiind greșit.
În esență, propunerea din 2022 venea cu modificări în privința duratei arendării și a caracterului executoriu al contractelor de arendare, precum și în privința cazurilor de încetare ori menținere a contractelor. Durata contractelor încheiate anterior intrării noii legi în vigoare nu ar fi fost însă afectată.
Poate cea mai importantă modificare ce a trecut de votul final e că nicio arendare nu ar mai fi putut fi făcută pe mai puțin de șapte ani: „Durata arendării este de minimum 7 ani și se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă”. De ce? Pentru protejarea investiției în teren, pentru că, spun inițiatorii propunerii, care voiau inițial un termen minim de zece ani, orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor.
Tot legat de durata contractelor e și modificarea propusă la cazurile speciale de încetare:
- în cazul decesului arendașului, moștenitorii vor fi obligați să mențină contractul de arendare pe toată durata încheiată cu arendașul;
- va apărea obligația de a menține contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate în cazul vânzării terenului respectiv, obligație care revine, desigur, cumpărătorului.
A doua chestiune propusă e ca neplata arendei la termen să atragă încetarea contractului înainte de termen.
Apoi, parlamentarii vor să permită schimbul de utilizare a terenului între arendași, care acum nu ar fi permis de prevederile Codului civil.
Atenție! Prevederile propunerii legislative din 2022 NU se aplică la acest moment.
Mikiro24 
mariagabi