Ce pot face firmele pentru a evita riscul sesizărilor penale pentru neplata dărilor cu reținere la sursă

Acestea au fost discutate recent la o conferință fiscală organizată de avocatnet.ro cu cei de la D&B David şi Baias, firmă asociată în România cu PwC. Iată ce e de știut:

1. Ținerea unei evidențe clare și verificarea stingerii obligațiilor fiscale. Înainte de toate, specialiștii spun că firmele ar trebui să fie foarte bine organizate pe plan intern. Ce înseamnă asta? Să existe o evidență clară a taxelor cu reținere la sursă care au fost declarate la stat.

„Primul palier la care ne-am gândit -- și care credem că este extrem de important -- este conduita proactivă a contribuabililor (în esență, a companiilor). Această conduită ar trebui să aibă cel puțin două aspecte în vedere. Unul este perspectiva fiscală - contribuabilul trebuie să aibă o evidență clară -- poate chiar specifică și separată -- cu privire la aceste tipuri de obligații fiscale pe care le-a declarat și care intră în sfera de aplicare a articolului 6^1 [din Legea evaziunii]”, a lămurit Mihail Boian, Partener la D&B David şi Baias.

Totodată, pentru acele obligații fiscale din evidență, firmele ar trebui să facă o verificare cel puțin trimestrială - în primul rând, internă (dacă plățile au fost făcute către Fisc), și, în al doilea rând, externă (dacă obligațiile fiscale figurează ca fiind stinse în evidențele Fiscului).

2. Delimitarea atribuțiilor interne și documentarea situațiilor dificile. O altă măsură internă pe care o pot implementa companiile este să se stabilească în mod clar exact cine este responsabil cu declararea și plata taxelor cu reținere la sursă.

„Din perspectiva corporativă, foarte utilă ar fi delimitarea unor atribuții clare în interiorul companiei în ceea ce privește persoanele care sunt împuternicite cu efectuarea plăților obligațiilor fiscale, mai ales în această zonă vizată de articolul 6^1”, a spus Mihail Boian.

În același timp, atunci când apar perioade cu dificultăți financiare, este recomandabil ca firmele să documenteze situațiile în care se pot găsi în imposibilitatea de a plăti taxele cu reținere la sursă:

„Mai departe, e importantă documentarea contemporană a imposibilității obiective de efectuare a plăților. În situația în care, în mod excepțional și din motive care nu sunt imputabile companiei, există situații în care sunteți în imposibilitatea de a efectua plăți, acestea ar trebui documentate (circumstanțele, motivele) - prin minute, note, corespondență, întâlniri interne documentate, eventual cu corespondență cu celelalte autorități, parteneri de afaceri.”

De ce ar fi important lucrul acesta? Deoarece Guvernul încă n-a renunțat la intenția de a introduce unele prevederi care ar scăpa rău-platnicii de riscul unei sesizări penale, dacă aceștia chiar trec printr-o situație dificilă din punct de vedere financiar.

• Citește și: De când apare riscul unei sesizări penale pentru neplata dărilor cu reținere la sursă: Din mai sau din iunie?

Ce se poate face dacă lucrurile se agravează

Specialiștii au recomandări și pentru atunci când firma se confruntă cu un control fiscal ce vizează neplata la scadență a unor dări cu reținere la sursă sau chiar cu cercetări penale.

1. În caz de control fiscal, colaborarea cu inspectorii de stat. Dacă firma este vizată de un control fiscal la care este adusă în discuție neplata la scadență a unor taxe cu reținere la sursă, este importantă colaborarea.

„Primul lucru pe care ar trebui să-l faceți într-o asemenea ipoteză este să fiți pregătiți, dar să și colaborați cu bună-credință cu organele fiscale, să le furnizați informații coerente”, a spus Dan Dascălu, Partener la D&B David şi Baias. Practic, specialistul recomandă clarificarea situației, adică să se facă o verificare a obligațiilor fiscale cu reținere la sursă declarate.

2. În caz de sesizare penală, colaborarea cu organele penale. În fine, dacă se ajunge la o sesizare penală, firmele trebuie să colaboreze transparent cu organele penale sau cu cele fiscale.

Dan Dascălu a spus că ideală este ținerea unei evidențe a documentelor sau a informațiilor furnizate organelor, deoarece verificările pot dura ceva timp și mai există și posibilitatea schimbărilor în echipa celor care fac cercetări. E mai bine, astfel, ca firmele să știe exact ce informații au dat deja autorităților.

În fine, în această situație mai este recomandabilă contactarea unui avocat specializat în drept penal și fiscal, care să ajute contribuabilul pe durata cercetărilor penale.


Reincriminarea neplății, în maximum 60 de zile de la scadența legală, a impozitelor și contribuțiilor reținute la sursă a fost stabilită prin OUG 130/2021 (prin care s-a introdus, în Legea evaziunii, articolul 6^1), aceasta aplicându-se de la 1 martie 2022. Fapta poate fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă penală. Printre altele, fapta vizează reținerea și neplata atât a impozitului pe veniturile salariale, cât și a contribuțiilor pentru pensii și sănătate.

• Citește și: Dacă angajatorul nu plătește nici salariul net, nici taxele aferente, mai riscă să fie pedepsit penal?