Angajatorii riscă sesizări penale chiar dacă NU fac efectiv stopajul la sursă al taxelor salariale. Declararea devine uneori un motiv suficient pentru ANAF

Reținerea și neplata la stat a taxelor salariale (printre altele), în cel mult 60 de zile de la scadență, este o faptă ce poate fi pedepsită, cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă penală, de mai bine de un an, conform OUG 130/2021. Între timp, specialiștii au putut observa cum se derulează lucrurile în practică și au identificat deja o problemă deloc neglijabilă.

Concret, există o problemă legată de felul în care inspectorii ANAF înțeleg să aplice legislația - din cauza verificărilor superficiale, inspectorii fac sesizări penale inclusiv în situațiile în care reținerea la sursă intervine numai în teorie. Adică atunci când, de exemplu, taxele salariale sunt declarate prin formularul 112, însă nu sunt plătite nici salariile nete (către angajați), nici taxele aferente (către ANAF).

„Una dintre problemele întâlnite în practică este lipsa unei analize în concret a situației contribuabilului de către organele fiscale, anterior formulării sesizării penale. De exemplu, în situația în care un contribuabil calculează impozitul și contribuțiile sociale ale salariaților, depune declarațiile 112, însă, din lipsa disponibilităților bănești, nu efectuează plata salariilor, apreciem că fapta nu este una tipică, întrucât nu există o «reținere» efectivă, ci doar scriptică, regăsită exclusiv în evidența contabilă.

Cu toate acestea, organele fiscale, bazându-se pe declarațiile fiscale respective, ce reprezintă titluri de creanță, prezumă că sumele respective, care nu au fost plătite în termen de cel mult 60 de zile de la scadență, au fost în mod invariabil și reținute”, a atras atenția Alina-Adriana Arseni, Senior lawyer la Dobrinescu Dobrev.

Această situație fusese discutată, în teorie, în rândul specialiștilor încă de anul trecut, în contextul intrării în vigoare a măsurii (1 martie 2022). Conform celor de la D&B David și Baias, dacă angajatorul doar declară taxele, însă fără a achita salariul net și taxele, atunci nu ar fi îndeplinite toate condițiile pentru a putea pedepsi fapta.

„Problema în discuție e că reținerea la sursă o faci atunci când faci declarația fiscală și stabilești sumele pe care trebuie să le reții la sursă. Apoi dai salariul net salariatului și nu plătești impozitele. Dacă nici salariatului nu-i plătești salariul, pentru că n-ai de unde să-l plătești, n-ai cum să săvârșești infracțiunea”, a opinat, la acel moment, Dan Dascălu, Partener.

Deoarece problema apare, în esență, pentru că inspectorii ANAF nu fac o analiză adecvată a situației în care se află angajatorul, ar fi fost ideal dacă Guvernul ar fi aprobat anumite modificări pe care le anunțase înainte de 1 martie 2022.

„Considerăm că nu ar trebui abandonate modificările avansate prin proiectul de OUG pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor în februarie 2022, conform căruia se propuneau următoarele: (i) instituirea unei cauze de nepedepsire în ipotezele neplății determinate de neîncasarea creanțelor de către contribuabil, de achitarea de către acesta a unor datorii sau efectuarea unor plăți aferente cheltuielilor necesare continuării activității acestuia; și (ii) condiționarea sesizării organelor de urmărire penală sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute în art. 6^1 din Legea nr. 241/2005 de efectuarea unei analize a situației contribuabilului de către organul de constatare, pentru a verifica dacă neplata sumelor la expirarea termenului de 60 de zile se datorează ipotezelor anterior menționate.
 
Ca o măsură minimală pentru a determina o analiză în concret a situației contribuabilului, ar trebui prevăzută condiționarea sesizării organelor de urmărire penală de un stadiu procedural în care contribuabilul să poată depune în scris sau susține oral un punct de vedere cu privire la cele imputate”, a opinat Alina-Adriana Arseni.

În altă ordine de idei, trebuie precizat că organele fiscale preferă să atenționeze contribuabilii înainte de a face sesizări penale pentru reținerea și neplata la stat a dărilor în cel mult 60 de zile de la scadență, în loc să treacă direct la sesizările penale.