Neplata dărilor cu reținere la sursă: ANAF preferă să atenționeze restanțierii înainte de a face sesizări penale. Ce problemă apare uneori în practică

Fapta poate fi pedepsită din nou de la 1 martie 2022, astfel că redacția noastră a căutat să afle cum se derulează lucrurile în practică după mai bine de un an de la acel moment. Concret, neplata dărilor cu reținere la sursă, în cel mult 60 de zile de la scadență, este considerată din nou evaziune fiscală și poate fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă penală, conform OUG 130/2021. Lista tuturor impozitelor și contribuțiilor vizate este aici.

Potrivit specialiștilor de la Dobrinescu Dobrev, ANAF a preferat, cel puțin până acum, să aibă o abordare indulgentă față de restanțieri. Astfel, aceștia primesc mai întâi notificări prin care li se aduc la cunoștință riscurile penale, fiind atenționați să plătească sumele restante sau să acceseze mecanismele disponibile pentru gestionarea datoriilor fiscale. Abia ulterior, dacă firmele nu iau măsuri, se ajunge la sesizările penale, iar apoi lucrurile se mișcă destul de greu.

„În situația în care organele fiscale constată că anumiți contribuabili figurează în evidența fiscală cu obligații fiscale restante reprezentând impozite şi/sau contribuții sociale cu reținere la sursă a căror neplată a depășit 60 de zile de la scadență, inițial transmit înștiințări către aceștia, întemeindu-se pe rolul activ care le revine în baza art. 7 din Codul de procedură fiscală.

În cuprinsul acestor înștiințări, contribuabilii vizați sunt informați cu privire la posibila incidență a infracțiunii prevăzute în art. 6^1 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Totodată, li se pune în vedere să achite respectivele obligații fiscale sau să solicite acordarea vreuneia dintre facilitățile fiscale reglementate de legislația în vigoare (eșalonarea la plată, inclusiv în forma simplificată, ori restructurarea obligațiilor bugetare restante). (...)
 
În situația în care contribuabilii nu iau nicio măsură ulterior primirii acestei înștiințări, organele fiscale procedează la sesizarea organelor de urmărire penală. Intervalul de timp scurs între data înștiințării fiscale și prima solicitare adresată contribuabilului de către organele de urmărire penală în cadrul urmăririi penale cu privire la faptă (in rem) – care, de obicei, este aceea de a preda înscrisuri utile pentru conturarea situației de fapt – variază, de regulă, de la câteva luni până la un an”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Alina-Adriana Arseni, Senior lawyer.

Cu toate acestea, există și o problemă legată de felul în care inspectorii ANAF înțeleg să aplice legislația în practică. Mai precis, este vorba de situațiile în care reținerea la sursă intervine numai în teorie - adică atunci când taxele salariale sunt declarate, însă nu sunt plătite nici salariile, nici taxele.

„Una dintre problemele întâlnite în practică este lipsa unei analize în concret a situației contribuabilului de către organele fiscale, anterior formulării sesizării penale. De exemplu, în situația în care un contribuabil calculează impozitul și contribuțiile sociale ale salariaților, depune declarațiile 112, însă, din lipsa disponibilităților bănești, nu efectuează plata salariilor, apreciem că fapta nu este una tipică, întrucât nu există o «reținere» efectivă, ci doar scriptică, regăsită exclusiv în evidența contabilă. Cu toate acestea, organele fiscale, bazându-se pe declarațiile fiscale respective, ce reprezintă titluri de creanță, prezumă că sumele respective, care nu au fost plătite în termen de cel mult 60 de zile de la scadență, au fost în mod invariabil și reținute”, a punctat avocata de la Dobrinescu Dobrev.

Referitor la îmbunătățirea cadrului legal, ar fi bine dacă Guvernul ar da, până la urmă, unele modificări pe care le anunțase în februarie 2022. Este vorba de un proiect de OUG care propunea ca, dacă au probleme financiare temporare, firmele să nu riște pedepse pentru neplata dărilor cu reținere la sursă. Deși documentul fusese lansat în dezbatere publică, acesta n-a apucat să fie adoptat și oficializat nici până acum.

„Considerăm că nu ar trebui abandonate modificările avansate prin proiectul de OUG pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor în februarie 2022, conform căruia se propuneau următoarele: (i) instituirea unei cauze de nepedepsire în ipotezele neplății determinate de neîncasarea creanțelor de către contribuabil, de achitarea de către acesta a unor datorii sau efectuarea unor plăți aferente cheltuielilor necesare continuării activității acestuia; și (ii) condiționarea sesizării organelor de urmărire penală sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute în art. 6^1 din Legea nr. 241/2005 de efectuarea unei analize a situației contribuabilului de către organul de constatare, pentru a verifica dacă neplata sumelor la expirarea termenului de 60 de zile se datorează ipotezelor anterior menționate.
 
Ca o măsură minimală pentru a determina o analiză în concret a situației contribuabilului, ar trebui prevăzută condiționarea sesizării organelor de urmărire penală de un stadiu procedural în care contribuabilul să poată depune în scris sau susține oral un punct de vedere cu privire la cele imputate”, a opinat Alina-Adriana Arseni.

Important! Nu uita de diferențierea între infracțiunile simple și cele continue. „Reamintim că textul de incriminare vizează doar fapte comise începând cu data de 1 martie 2022. Cu privire la stabilirea datei săvârșirii infracțiunii, sunt două posibile interpretări: dacă este considerată o infracțiune simplă, consumarea acesteia va avea loc în momentul depășirii termenului de 60 de zile de la scadență; în schimb, dacă se consideră că este o infracțiune continuă, după momentul consumării, inacțiunea se prelungește în timp până la epuizare, prin plată sau prin intervenția organelor judiciare”, a mai precizat avocata.

Notă: Măsura discutată în materialul de față este doar una dintre cele introduse în cursul anului 2022 pentru care analizăm acum, „la rece”, efectele identificate de contribuabili în practică după mai multe luni de aplicare.