UPDATE: Condițiile în care funcționarii vor putea lucra de acasă, stabilite prin lege

Noutatea se regăsește în Legea nr. 283/2022, publicată miercuri în Monitorul Oficial și care va aduce o serie de modificări Codului administrativ, pentru transpunerea Directivei UE 2019/1152, dar și Codului muncii, prin transpunerea Directivei UE 2019/1158. Modificările ce vizează Codul administrativ se vor aplica în 15 zile lucrătoare de la intrarea legii în vigoare, adică din 11 noiembrie. 

Conform noii legi, persoanelor care își desfășoară activitatea în baza unor raporturi juridice neîntemeiate pe Codul muncii le vor fi recunoscute și alte drepturi similare sau chiar identice cu cele pe care le au lucrătorii angajați în baza unui contract individual de muncă, în special pentru că, în cadrul aceleiași unități, pot exista ambele categorii de raporturi juridice.

Dacă pe perioada stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, telemunca a fost mai mult impusă, atât angajatorilor, cât și salariaților/funcționarilor, din 8 martie 2022, situația s-a schimbat, iar acordul părților reprezintă singura variantă prin care telemunca ar putea fi continuată. În practică, funcționarii s-au lovit de un refuz privind posibilitatea de a continua să muncească de acasă. Dintr-un răspuns oferit de Ministerul Muncii aflăm că și aceștia au dreptul deopotrivă să lucreze în continuare de acasă - esența este tot acordul părților.

Totuși, prin modificarea adusă de Legea 283 la Codul administrativ nu se confirmă neapărat dreptul de a presta în regim de telemuncă, ci se limitează acest drept, fiind în discuție posibilitatea de a lucra cel mult cinci zile în fiecare lună și nu pentru toți cei care au un raport juridic neîntemeiat pe Codul muncii.

„Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici se pot exercita și în regim de telemuncă, în condițiile prevăzute de prezentul cod, precum și în regim de muncă la domiciliu, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, scrie în Legea 283, care mai stipulează că se vor putea stabili, prin act administrativ, și alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru pentru angajații din instituții și autorități publice.

Potrivit Legii nr. 283/2022, se păstrează regula de bază, adică telemunca pe baza acordului părților (fiind necesară aprobarea cererii de către conducătorul autorității sau instituției publice), însă pot beneficia de acest regim doar:

• funcționarii publici care au copii până la 11 ani;
• funcționarii publici care acordă îngrijire unei rude cu care locuiește în aceeași gospodărie;
• funcționarii publici care au stare de sănătate care nu le permite deplasarea la sediul autorității sau instituției publice din cauze determinate de boli grave ori într-o situație de graviditate, ambele confirmate prin adeverință medicală;
• funcționarii publici care desfășoară o activitate dintre cele stabilite de conducătorul autorității ori instituției publice ca putând fi realizată în regim de telemuncă.

Pe lângă celelalte limitări propuse, ultima este de natură să genereze o serie de situații în care funcționarii ar putea invoca chiar un tratament diferențiat, deoarece lasă deschisă posibilitatea stabilirii, arbitrar și poate chiar discreționar, activităților compatibile cu activitatea de telemuncă.

„Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice stabilesc prin act administrativ structurile din cadrul acestora, activităţile, precum şi posturile pentru care se poate aproba desfășurarea activității în regim de telemuncă”, scrie, mai exact, în Legea 283/2022.

Regimul de telemuncă propus în Legea 283 este total diferit de cel prevăzut pentru lucrătorii încadrați cu contract individual de muncă în cadrul Legii 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă și aruncă în sarcina funcționarilor elemente care ar fi fost negociabile, în cazul în care legiuitorul nu le-a prevăzut expres în sarcina angajatorului. Noua lege condiționează desfășurarea activității în telemuncă de către funcționarii publici de deținerea mijloacelor necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, însă aici există și o limitare indirectă, cea de a desfășura activitatea la domiciliu.

Practic, în mod indirect, noua lege face referire la „deținerea mijloacelor necesare (...) la domiciliu”, ceea ce va suprapune cele două moduri de desfășurare a activității, cea la domiciliu cu cea de telemuncă.

Autoritățile și instituțiilor publice vor trebui, până pe 21 noiembrie 2022, să aprobe procedurile pentru desfășurarea activității în regim de telemuncă, respectiv pentru desfășurarea muncii la domiciliu. Adică să stabilească formatul cererii și mijloacele necesare desfășurării activității pe care, așa cum arătam anterior, funcționarul va fi obligat să și le asigure, cum ar fi calculator (laptop sau desktop), telefon, acces la internet, semnătură electronică, acces securizat la distanță și la alte resurse.

De asemenea, pe perioada desfășurării activității în regim de telemuncă de la domiciliu, funcționarii nu vor beneficia de sporul pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase, acest lucru fiind și în prezent valabil, aceste sporuri fiind condiționate existența factorilor confirmați de către instituția competentă pentru fiecare loc de muncă.

În același timp, sunt preluate și elementele care fac obiectul informării potrivit Codului muncii, anterior încheierii contractului individual de muncă sau a actului adițional de modificare a acestuia, inclusiv reglementările care ar urma să fie clarificate sau introduse în Codul muncii pentru transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2019/1152, chiar dacă unele aspecte erau prevăzute deja, însă nu suficient de explicit.

Concluzionând, deși din expunerea de motive care a stat la baza propunerii ce a devenit Legea 283/2022 reiese că toate modificările sunt de natură să sporească drepturile salariaților și ale celor care prestează în baza unor raporturi juridice neîntemeiate pe Codul muncii, sunt și elemente care limitează unele drepturi ale funcționarilor publici.

De altfel, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, însă observațiile și propunerile sunt prezentate în 36 de pagini, în condițiile în care pentru proiectul în sine, împreună cu expunerea de motive, au fost suficiente 23.