Cum ne va schimba încălzirea climei și la ce trebuie să ne așteptăm în viitor. Climatolog: Trebuie să ne regândim modul de viață

Cum ne va schimba încălzirea climei și la ce trebuie să ne așteptăm în viitor. Climatolog: Trebuie să ne regândim modul de viață

Trăim schimbarea climei și simțim deja schimbarea climei în toate activitățile, iar asta înseamnă că trebuie să începem să facem totul altfel, să ne schimbăm comportamentul, gândirea, modul în care trăim, inclusiv modul în care construim orașele, infrastructura, pentru că este clar că cea de acum nu va mai face față, a explicat la Digi24 climatologul Roxana Bojariu.

„E nevoie de modificarea felului în care noi gândim nu doar agricultura, ci toată economia și chiar modul nostru de viață, cum ne deplasăm, ce mâncăm și până la urmă, cum știm să economisim resursele de apă, de energie. Asta e important”, a punctat climatologul.

Zilele trecute CFR a stârnit râsul tuturor atunci când, într-un comunicat, a încercat să explice de ce în trenurile din România aerul condiționat nu mai face față căldurii. În mare, era vorba despre următoarea explicație: când a achiziționat vagoanele, acestea erau prevăzute cu un anumit fel de aer condiționat care să facă față climei care era atunci în România. Numai că acum, lucrurile nu mai corespund.

Ministerul Sănătății a cerut spitalelor să reactiveze planurile pentru COVID

Numărul cazurilor de COVID-19 crește alarmant, iar de marți se revine la raportarea zilnică a cazurilor. DSP a cerut spitalelor să reactiveze planurile de reziliență pentru COVID-19.

O adresă trimisă managerilor de spitale de către Direcția de Sănătate Publică București arată o creștere alarmantă a numărului de cazuri, context în care managerii sunt rugați să reactiveze planurile de reziliență pentru COVID-19. Acest lucru înseamnă că spitalele care au renunțat la circuitele pentru pacienții infectați cu SARS-CoV2 trebuie să le refacă.

Luni este așteptată o nouă raportare săptămânală a situației COVID, în condițiile în care Ministerul Sănătății a decis în urmă cu circa o lună ca raporările să nu mai fie făcute zilnic.

Săptămâna trecută a fost o creștere de aproape 8.000 de cazuri noi. Și în această săptămână este așteptată o creștere, în condițiile în care ministerul i-a anunțat pe managerii de spitale că din 12 iulie se va reveni la raportarea zilnică.

De ce e diferită seceta din 2022 în România. „Ultimii 20 de ani au fost o continuă perioadă de secetă, întreruptă de ani mai normali"

Anul 2022 este caracterizat în România de o perioadă de secetă care s-a instalat mai devreme ca de obicei, spune Ionuț Minea, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și Monitorizare a Calității Mediului Mădârjac, acesta afirmă că motivul este nivelul scăzut de apă în pânza freatică, care nu a mai fost alimentată de precipitații la nivelurile optime încă din toamna anului trecut.

„Trecem acum printr-un moment destul de dificil. Nu ne așteptam la un astfel de fenomen care să se manifeste chiar la începutul verii. În această perioadă, în luna iunie, în mare parte ar fi trebuit să avem o scurgere bogată pe râurile din țară și inclusiv pe fluviul Dunărea. Această scurgere bogată trebuia să fie generată de o cantitate destul de mare de precipitații care să fi căzut inițial în timpul iernii și ulterior acum la începutul verii.

Anul acesta este un an mai special. Cantitățile de precipitații care au căzut pe teritoriul României, inclusiv pentru partea de est a României, sunt foarte foarte scăzute. Dacă, de exemplu, în medie, pentru zona Moldovei aveam undeva în prima jumătate a anului între 270-300-350 de litri pe metru pătrat, în această perioadă, în primele 6 luni, am avut, de exemplu la Botoșani, 100 de litri, la Iași 140 de litri, mai spre sud la Galați 145-150 de litri. Avem cantități mai reduse, 30-50% față de o medie anuală a acestor luni", a declarat Ionuț Minea.