Vârsta minimă de la care se va putea vota se va reduce de la 18 la 16 ani. Măsura, adoptată tacit la Senat

Proiectul de lege ce se îndreaptă acum către votul decisiv din Parlament, cel al deputaților, vizează modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Astfel, parlamentarii propun, prin proiectul de față, reducerea vârstei minime de la care tinerii vor putea vota la alegerile locale și cele europarlamentare din 2024, de la 18 ani, cât este limita în prezent, la 16 ani.

“Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”, scrie, mai exact, în viitoarea lege.

Unul dintre motivele pentru reducerea vârstei de vot este, potrivit inițiatorilor măsurii, faptul că autoritățile pun semnul egal între tinerii cu vârsta de 16 ani și adulți atunci când vine vorba despre responsabilități fiscale sau de răspunderea penală.

În plus, “tinerii cu vârste între 16 și 18 ani sunt suficient de maturi pentru a se putea implica politic în societate”, după cum este subliniat în nota de fundamentare. Maturitatea acestor tineri este prezumată deja prin mai multe acte normative. De exemplu, Codul muncii stabilește că o persoană dobândește capacitate de muncă de la 16 ani, iar Codul rutier prevede că vârsta minimă pentru obținerea permisului de conducere, în cazul unor categorii, este tot de 16 ani.

De asemenea, încă din 2011, autoritățile europene au recomandat statelor membre ale Uniunii Europene să ia în calcul reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri,

Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul trebuie să treacă de Camera Deputaților, să fie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul oficial.