Alegerile locale
Alegerile locale înseamnă, de fapt, alegerea membrilor consiliilor locale și ale celor județene, primarilor și președinților consiliilor județene. De asemenea, ele au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
Pentru 2024, Guvernul a stabilit recent comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, alegătorii fiind chemați la urne pentru cele două scrutine în data de 9 iunie.
După regulile stabilite de Legea 115/2015, au drept de vot cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor, în baza unui act de identitate.
Potrivit legii, “prin act de identitate, pentru cetățenii români, în sensul prezentei legi, se înțelege cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării”.
Pe de altă parte, nu pot participa la vot debilii sau alienații mintal (puși sub interdicție) sau persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
În cazul alegerilor locale, conform legii, dreptul de vot se poate exercita numai în comuna, orașul, municipiul sau sectorul, în cazul Bucureștiului, în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz.
“Cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de șase luni înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul”, mai este subliniat în lege. Cu alte cuvinte, cei care-și fac mutație cu mai puțin de jumătate de an înainte de alegeri într-o localitate nu vor putea vota acolo, ci doar în localitatea de domiciliu.
Alegătorii votează la aceeași secție de votare (fiind repartizați în funcție de domiciliu) pentru consiliul local, consiliul județean, pentru primar și pentru președintele consiliului județean. În București, alegătorii votează la aceeași secție de votare pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului București, dar și pentru primarul general al municipiului.
Alegerile europarlamentare
La aceste alegeri, care se vor desfășura tot în data de 9 iunie, se stabilesc membrii din România ai Parlamentului European.
Și în cazul alegerilor europarlamentare, potrivit Legii 33/2007, alegători pot fi persoanele cu vârsta de peste 18 ani (sau cei care împlinesc această vârstă în data alegerilor). Similar cu alegerile locale, nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care au pierdut, pe cale legală, drepturile electorale.
Spre deosebire de alegerile locale, la cele europarlamentare pot vota, pe lângă cetățenii români cu domiciliul în țară, și cei care au domiciliul sau reședința în străinătate, dacă îndeplinesc condiția vârstei și a deținerii unui act de identitate valabil.
Astfel, se va putea vota pentru stabilirea reprezentanților din România în Parlamentul European atât în țară, cât și în străinătate.
Apropo de acte de identitate, legea care reglementează alegerile europarlamentare stabilește că în această categorie poate intra orice act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.
Cetățenii români aflați în străinătate sau cei domiciliați în afara granițelor pot folosi pentru a vota pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar.
Comentarii articol (0)