1. Mai multe controale inopinate și verificări documentare
Autoritățile și-au dat seama că ar trebui mai degrabă să facă vizite-fulger sau verificări sumare de la distanță la contribuabilii la care există șanse să descopere probleme fiscale. Astfel, întâi se derulează un control inopinat sau o verificare documentară, pentru a aprecia dacă sunt probleme consistente de urmărit la o firmă, și abia apoi se decide declanșarea unei inspecții fiscale.
„A crescut foarte mult incidența controalelor inopinate și chiar a verificărilor documentare, ca pas preliminar al unei inspecții fiscale complete. De ce se întâmplă asta? Pentru că, de multe ori, s-a tras concluzia că erau situații în care o echipă de inspecție fiscală mergea la un contribuabil, petrecea acolo trei, șase, 12 luni, și nu identifica nicio problemă fiscală sau identifica probleme nemateriale.
Și, atunci, profitând de cadrul legislativ procedural actual, în cele mai multe situații, înaintea unei inspecții fiscale, are loc o astfel de verificare fiscală punctuală sau semipunctuală în care -- fie aceeași echipă care va veni în inspecție fiscală, fie altă echipă de inspecție, fie chiar cei de la Antifraudă -- vin, strâng informații și documente legate de anumite subiecte pe care le consideră ei de interes și, ulterior, la momentul la care va avea loc o inspecție fiscală, temele sunt deja făcute. Adică au fost identificate câteva subiecte de unde e probabil să încerce să impună o colectare de taxe.
Acesta e cadrul prin care, având acest pas premergător prin care se strâng informații și temele sunt făcute într-o oarecare măsură, bineînțeles că inspecția fiscală poate să dureze mai puțin și să fie și eficientă - să se termine cu un deznodământ destul de așteptat din partea ANAF”, a atras atenția, la o conferință fiscală recent organizată de avocatnet.ro, Cristian Velcu, Tax Director.
2. Scurtarea inspecțiilor fiscale
Automat, dacă cei de la ANAF deja au „temele” făcute înainte să vină în inspecție fiscală, normal că acest tip de control a început să se scurteze din ce în ce mai mult. Prin urmare, la inspecția fiscală sunt urmărite anumite chestiuni punctuale, iar personalul ANAF deja știe ce probleme să exploateze pentru a emite decizii de impunere.
„Durata inspecțiilor fiscale s-a scurtat destul de mult, față de acum câțiva ani, și e un trend care pare să se mențină. Cu alte cuvinte, din ce în ce mai mult, inspectorii vin ca să colecteze niște sume de bani legate de niște spețe fiscale pe care, în multe situații, le-au identificat deja anterior... versus situații anterioare în care știam că o inspecție fiscală, când vine, ne verifică toată conformitatea, din perspectivă fiscală, și la finalul inspecției putem să tragem o concluzie că suntem OK din perspectivă fiscală.
E din ce în ce mai puțin vorba de așa ceva. Practic, prin această scurtare a duratei inspecțiilor -- dacă ne raportăm doar la situațiile noastre practice, s-a redus uneori chiar de două ori -- nu se mai fac verificări atât de exhaustive ca anterior, ci sunt concentrate pe subiecte punctuale. Nu puține, nu neimportante, dar e o schimbare de abordare în mod evident”, a precizat Cristian Velcu.
3. Cooperarea cu inspectorii fiscali e în scădere
În contextul în care ANAF a început să folosească tot mai des verificarea documentară, un tip de control ce se derulează exclusiv de la distanță, specialiștii spun că devine din ce în ce mai greu, pentru contribuabili, să coopereze cu inspectorii. Adică cel verificat trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a se asigura că inspectorii nu înțeleg greșit lucrurile.
„Am observat faptul că gradul de cooperare, din partea inspectorilor fiscali, pe parcursul acestor controale, este în scădere. Dacă în trecut exista o disponibilitate destul de mare de a discuta împreună prevederi legislative, de a veni cu jurisprudență, de a înțelege împreună care este tratamentul fiscal aplicabil, lucrurile acestea par să fie pe o pantă descrescătoare în ultima perioadă. Și implementarea sau proliferarea acestor verificări documentare de la distanță probabil o să exacerbeze această lipsă de cooperare.
Chiar și în contextul unei astfel de verificări documentare, trebuie să manifestăm foarte multă proactivitate, să nu așteptăm să se întâmple lucrurile exact cum sunt organizate și inițiate de către inspectorii fiscali. Și, ținând cont de faptul că vom ști că e un control care durează mult mai puțin și că nu putem să avem o interacțiune cu inspectorii, să ne asigurăm că vom iniția noi această comunicare (în scris, telefonic etc.), pentru a ne asigura că lucrurile sunt înțelese în timp util și că nu vom ajunge într-o situație care să fie dificil de rezolvat mai târziu”, a explicat Cristian Velcu.
4. Se optează mai des pentru atragerea răspunderii solidare
În fine, o altă tendință este folosirea atragerii răspunderii solidare ca instrument complementar controalelor derulate de ANAF. „Am observat o creștere a incidenței atragerii răspunderii în solidar. Da, ANAF face câțiva pași și pe partea asta -- au fost și niște modificări legislative în procedura fiscală în ultimii ani --, dar încă nu sunt la nivelul pe care l-ar permite legislația. De ce e important acest subiect? Pentru că și el poate fi pus în conjuncție cu aceste verificări documentare și cu faptul că aceste controale fiscale se vor efectua cu mult mai multă rapiditate, cu mai puțină implicare din partea contribuabililor și riscurile fiscale pot să fie destul de mari”, a detaliat Cristian Velcu.
Acesta a fost completat de Alexandru Cristea, Tax Partner, care a spus că atragerea răspunderii în solidar poate fi o consecință a controalelor fiscale, chiar dacă n-are o legătură directă cu acestea: „Problema sesizată pe parcursul ultimului an este această creștere a atragerii răspunderii în solidar, în condițiile în care, prin esența sa, ar trebui să fie un mecanism limitativ și de situație de excepție. Am văzut că în anumite zone acest mecanism este aplicat pe o scară largă. Legislativ, sunt reglementate limitativ aceste situații specifice de atragere a răspunderii în solidar, însă, de cele mai multe ori, ANAF încearcă o extindere automată către diverse persoane (cum ar fi acționari, administratori etc.) ale debitorului inițial.”
Notă: Informațiile legate de controalele ANAF pot fi urmărite în secțiunea noastră specială de aici.
Comentarii articol (1)