Verificarea documentară: Principalele probleme pe care le au controalele de la distanță ale ANAF

„Au trebuit identificate modalități de a eficientiza aceste controale fiscale. Și, bineînțeles, aceste verificări documentare, care se efectuează de la distanță, sunt un cadru perfect pentru o astfel de abordare. Mai ales că, în cadrul acestor verificări documentare, lipsa prezenței inspectorilor fiscali la sediul unui contribuabil le permite să nu mai fie atât de vizibili - cum își desfășoară verificările, ce grad de cunoștințe au și așa mai departe. Până la urmă, sunt doar niște oameni care vor sta în spatele unor laptop-uri/desktop-uri, vor trimite solicitări, vor primi răspunsuri și vor emite o decizie de impunere”, a explicat, la o conferință fiscală recent organizată de avocatnet.ro, Cristian Velcu, Tax Director la Țuca Zbârcea & Asociații Tax.

Poate cea mai mare problemă identificată la cadrul legal al verificărilor documentare este chestiunea legată de (1) competența Direcției Antifraudă a ANAF. Aceasta a primit, printr-un simplu ordin, competența de a emite decizii de impunere la desk audit, în condițiile în care anterior nu putea emite decizii de impunere nici măcar în cadrul controalelor „croite” special pentru ea (chestiune încă valabilă). În același timp, s-a deschis calea către o altă problemă: o firmă poate fi verificată, pentru exact același lucru, de două organe fiscale diferite.

„Acum, Antifrauda are atribuția de a emite decizii de impunere, atribuție pe care nu o avea. Noi avem o problemă procedurală aici, pentru că această atribuție este dată printr-un ordin, pe când cadrul legislativ primar nu permite acest lucru. Lăsând la o parte această tehnicalitate, mai este o problemă - faptul că se permite emiterea de decizii de impunere de către două organe diferite. Se poate crea prezumția unor abordări diferite și a unei incertitudini a situației fiscale a contribuabilului - prima oară contribuabilul primește o decizie de impunere de la Antifraudă și apoi, peste doi ani, vine inspecția fiscală”, a atras atenția, la același eveniment, Alexandru Cristea, Tax Partner la Țuca Zbârcea & Asociații Tax.

Apoi mai este și problema (2) reglementării sumare a verificării documentare. De ce? Pentru că în Codul de procedură fiscală există doar două articole de lege despre desk audit (articolele 148 și 149). Prin comparație, subliniază Alexandru Cristea, inspecției fiscale îi sunt dedicate peste 20 de articole de lege, însă mai există și ordine ANAF care completează cadrul legal primar.

Mai departe, cu toate că vorbim de un control derulat exclusiv din birou, fără deplasări „pe teren”, la finalul verificării documentare (3) se poate emite o decizie de impunere prin care să se stabilească sume suplimentare de plată pentru contribuabil. Ce-i drept, decizia se emite sub rezerva verificării ulterioare, adică aceasta ar trebui să fie confirmată sau infirmată ulterior printr-o inspecție fiscală. Problema este că cel verificat n-are idee nici când ar putea veni inspecția fiscală, nici dacă chiar va veni până la urmă.

„Ca urmare a unei astfel de verificări de la distanță, legea permite emiterea unui act administrativ-fiscal, a unui titlu de creanță. Foarte important: decizia de impunere este sub rezerva verificării ulterioare. Rezerva verificării ulterioare presupune faptul că această decizie de impunere trebuie să fie validată sau invalidată în urma unei inspecții fiscale, care trebuie să confirme sau să infirme, printr-un act subsecvent, decizia inițială. (...) Această decizie este un act administrativ preliminar, așa este gândită. Problema este următoarea, la acest moment: legislația incidentă este una încă lacunară și nu avem nicio certitudine când va veni acel nou control, dacă va veni și când se încheie această situație de interimat pentru contribuabil”, a spus Alexandru Cristea.

Derularea de la distanță a unui desk audit înseamnă și că (4) interacțiunea dintre firmă și ANAF este una minimală. Practic, contribuabilul este forțat să facă eforturi suplimentare pentru a se asigura că inspectorii înțeleg corect situația sa fiscală și că nu emit aiurea decizii de impunere.

„Trebuie să încercăm să anticipăm care poate să fie problema sau zona de control a ANAF și să venim cu mai mult decât ne-au cerut ei, dacă e cazul, pentru că aici e problema de fond a acestor verificări de la distanță. (...) Ni se cer documente primare și acele documente primare ar putea să nu releve întreaga situație de fapt sau contextul specific în care am făcut acele lucruri. Și, atunci, recomandarea practică este să le însoțim cu explicații suplimentare, cu note scrise, care pot fi folosite și mai departe într-o dispută fiscală”, a adăugat Alexandru Cristea.

Ideea a fost subliniată și de Cristian Velcu, care a insistat că firmele n-ar trebui să lase derularea controlului în condițiile setate de Fisc: „Chiar și în contextul unei astfel de verificări documentare, trebuie să manifestăm foarte multă proactivitate, să nu așteptăm să se întâmple lucrurile exact cum sunt organizate și inițiate de către inspectorii fiscali. Și, ținând cont de faptul că vom ști că e un control care durează mult mai puțin și că nu putem să avem o interacțiune cu inspectorii, să ne asigurăm că vom iniția noi această comunicare (în scris, telefonic etc.), pentru a ne asigura că lucrurile sunt înțelese în timp util și că nu vom ajunge într-o situație care să fie dificil de rezolvat mai târziu.”

Intrând în chestiunile pur procedurale, Cristian Velcu a detaliat alte probleme ale verificării documentare. Sau, mai bine zis, (5) lipsuri ale desk audit-ului, față de inspecția fiscală:

• spre deosebire de verificarea documentară, la inspecțiile fiscale se trimite un aviz, care dă ocazia contribuabilului de a se pregăti în prealabil;
• începerea unei inspecții fiscale poate fi amânată sau, odată începută, aceasta poate fi suspendată, aspecte pe care nu le regăsim la verificarea documentară;
• nu există posibilitatea de a accesa, procedural, dosarul contribuabilului la o verificare documentară, așa cum se poate la inspecția fiscală (în baza jurisprudenței Curții de Justiție a UE, momentan);
• în cadrul unei inspecții fiscale există posibilitatea ca inspectorii să facă cercetări „pe teren” pentru stabilirea sau facilitarea înțelegerii situației de fapt fiscale, pe când la verificările documentare totul se face de la distanță.

În altă ordine de idei, trebuie precizat că Ministerul Finanțelor are în pregătire mai multe schimbări ale Codului de procedură fiscală, printre care se numără inclusiv extinderea semnificativă a regulilor desk audit-ului. Acestea urmează să vină, prin ordonanță de urgență, pe final de 2022. Chiar dacă autoritățile vor rezolva unele dintre problemele semnalate de specialiști, mecanismul verificărilor documentare tot ar putea să aibă probleme pe termen lung, a conchis Cristian Velcu.

• Citește și: Verificarea documentară: Cam cine e vizat de controalele din birou ale ANAF și recomandări pentru firme.