Desk audit: Ce am aflat până acum despre verificările de la distanță ale ANAF, pentru care se pregătesc schimbări

1. Ce companii sunt vizate de controalele de la distanță și recomandările specialiștilor pentru ele. Desk audit-ul vizează de obicei contribuabilii care desfășoară activități cu risc mare de neconformare fiscală (de exemplu, comerțul cu anumite produse, vânzările de mașini sau activitățile unde se pretează munca la negru/gri). În contextul în care acest tip de control devine tot mai „popular” în cadrul ANAF, firmele ar trebui să aplice anumite măsuri de prevenire, sunt de părere specialiștii (de exemplu, analiza internă a vulnerabilităților fiscale și interacțiunea sporită cu inspectorii).

2. Etapele desk audit-ului și rezultatele sale: se poate emite o decizie de impunere, care nu e confirmată mereu de o inspecție fiscală. În urma unei verificări documentare, inspectorii ANAF pot emite o decizie de impunere prin care să se stabilească sume suplimentare de plată. De subliniat că decizia de impunere este emisă sub rezerva verificării ulterioare, însă problema este că firma verificată n-are nici cel mai mic indiciu dacă acest lucru se va întâmpla efectiv și, dacă da, după cât timp. Deși mecanismul rezervei verificării ulterioare este unul în avantajul contribuabilului, acesta este aplicat de autorități într-un mod arbitrar, transformându-se uneori într-un veritabil dezavantaj.

3. Principalele probleme pe care le au verificările documentare ale ANAF. Pe măsură ce aceste verificări de la distanță s-au înmulțit, fiscaliștii au început să observe că desk audit-ul are câteva probleme deloc de neglijat. Poate cea mai mare problemă identificată la cadrul legal al verificărilor documentare este chestiunea legată de competența Direcției Antifraudă a ANAF. Aceasta a primit, printr-un simplu ordin, competența de a emite decizii de impunere la desk audit, în condițiile în care anterior nu putea emite decizii de impunere nici măcar în cadrul controalelor „croite” special pentru ea (chestiune încă valabilă).

4. Tendințe în controalele ANAF: Verificările documentare, folosite ca pas preliminar pentru inspecții fiscale. Autoritățile și-au dat seama că ar trebui mai degrabă să facă vizite-fulger sau verificări sumare de la distanță la contribuabilii la care există șanse să descopere probleme fiscale. Astfel, întâi se derulează un control inopinat sau o verificare documentară, pentru a aprecia dacă sunt probleme consistente de urmărit la o firmă, și abia apoi se decide declanșarea unei inspecții fiscale, atrag atenția specialiștii. Problema este că, uneori, asta înseamnă că inspecțiile fiscale devin simple formalități, pentru că reprezentanții ANAF deja știu ce să „taxeze”. Totodată, controalele de la distanță înseamnă o scădere drastică a cooperării cu firmele verificate, care astfel trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a-și justifica activitățile.

5. „Replica” autorităților: Se pregătesc unele ajustări la verificarea documentară. Observațiile venite din partea mediului de afaceri pare că n-au rămas fără ecou, din moment ce Ministerul Finanțelor pregătește modificări prin OUG la regulile desk audit-ului. Deși nu vor fi rezolvate toate problemele identificate de specialiști, măcar este un început în acest sens. Proiectul urmează să fie adoptat și oficializat de Guvern pe finalul anului curent.

Context: Verificarea documentară crește în „popularitate”. Din raportul de activitate pe semestrul 1 din 2022 al Fiscului reiese că verificările documentare au avut o pondere considerabilă în totalul controalelor desfășurate la contribuabili - în perioada ianuarie - iunie s-au derulat peste 7.000 de asemenea verificări. Pentru comparație, din raportul pentru primul semestru din 2021 reieșea că se derulaseră numai în jur de 3.000 de verificări documentare. În acest fel, ANAF susține că, în prima jumătate din 2022, verificările documentare au reprezentat, în medie, 35,3% din totalul controalelor derulate, depășindu-se ținta pe care și-o propuseseră pentru finalul anului curent (30%). Următoarea țintă este ca verificările documentare să ajungă să reprezinte, până în anul 2025, 60% din totalul verificărilor.