avocatnet.ro 
Art. 13 din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă obligă angajatorii, printre altele, „să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale”. Dar conținutul acestei obligații nu e la fel pentru toate tipurile de angajatori.
„În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi”, prevăd, în continuare, normele de aplicare ale Legii SSM (HG nr. 1425/2006 adică).
Înainte de toate, chestiunea autorizării din punct de vedere al SSM e una, iar ansamblul de sarcini ale angajatorilor în materia SSM e alta. Cu alte cuvinte, tuturor angajatorilor le revine „obligația de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă”. Chiar și dacă apelează la servicii externe de SSM, angajatorul nu e exonerat de responsabilitățile sale în acest domeniu.
În cazul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici, în care se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite, angajatorul îşi poate asuma atribuţiile din domeniul SSM, dacă are capacitatea necesară în domeniu. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al SSM se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, scrie, apoi, în norme. Practic, asumarea de către angajator a activităților în aceste condiții e una dintre cele patru modalități de organizare a activităților de prevenire și protecție, celelalte fiind desemnarea unuia sau mai mai multor lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie, înființarea unui serviciu intern sau apelarea la servicii externe de prevenire și protecție.
„Nu se autorizează, potrivit prevederilor Normei metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, normă metodologică aprobată prin HG 1425/2006:
a) persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării, inclusiv din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, se efectuează în temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare (începând cu 25 noiembrie 2022 această lege va fi înlocuită de Legea 265/2022 - n.red.);
b) persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale pentru care procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare”, precizează ITM Caraș-Severin într-o postare recentă pe acest subiect.
Mai simplu, aceste entități de mai sus (angajatori!), prevăzute la art. 4 din normele de aplicare ale Legii SSM nu trebuie să facă demersuri la ITM-uri pentru a se autoriza din punct de vedere SSM.
Dar care sunt angajatorii care ar trebui să se autorizeze conform procedurii detaliate în norme, la ITM?
„Inspectoratele Teritoriale de Muncă autorizează următoarele tipuri de persoane juridice:
• instituţiile statului;
• primăriile;
• unităţile de învăţământ;
• societăţile agricole;
• cabinetele de avocaţi;
• notariatele;
• ONG-uri.
În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, angajatorul are obligaţia să depună la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea o cerere, completată în două exemplare semnate în original de către angajator. Cererea va fi însoţită de:
a) copii de pe actele de înfiinţare;
b) declaraţia pe propria răspundere din care rezultă că pentru activităţile declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
De precizat că atât cererea cât şi declaraţia sunt puse la dispoziţia angajatorului de către inspectoratul teritorial de muncă sau pot fi găsite în anexa 1 şi 2 de la Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, normă metodologică aprobată prin HG 1425/2006”, punctează ITM Caraș-Severin.
Bine de știut că lipsa autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al SSM este considerată contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 lei, conform Legii SSM.
„În cazul în care în cadrul controalelor se constată încălcări ale prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorul de muncă poate dispune sistarea activităţii şi, respectiv, poate propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea măsurii de sistare a activităţii în certificatul constatator. În baza propunerii inspectorului de muncă, inspectoratul teritorial de muncă consemnează în certificatul constatator măsura sistării activităţii. În situaţia de mai sus, angajatorul poate relua activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii şi a obţinut autorizarea”, completează ITM Caraș-Severin.
Adrian Blanaru