Tinerii, tot mai atrași să câștige bani online. Angajator: „Ce va fi peste ani, dacă toți fac muncă online? Cine mai muncește fizic?”

Tinerii, tot mai atrași să câștige bani online. Angajator: „Ce va fi peste ani, dacă toți fac muncă online? Cine mai muncește fizic?”

În primii ani de muncă, tinerii experimentează diferite forme de muncă ilegale. Cum ar fi, lucrează la negru, primesc bani în plic sau muncesc mai multe ore decât este stipulat în contractul de muncă. Unii din ei sunt tot mai atrași să câștige bani prin platformele online de lucru. Asta în timp ce patronii se plâng că nu mai găsesc angajați care să muncească fizic.

O parte dintre tinerii care lucrează pe piața muncii acceptă să muncească ilegal. Potrivit unui studiu, 2 din 10 tineri cu vârsta cuprinsă în 16 și 34 de ani spun că au lucrat „la negru”, iar 1 din 10 a primit salariu în plic suplimentar față de cel din contractul de muncă. Mai mult, 16% au lucrat mai multe ore decât aveau în contract.

Aida Chivu - specialist resurse umane:  Această înțelegere nu se mai poate respecta atunci când vorbim de fapt despre un dezechilibru între cât muncește el, tânărul respectiv, și cum ajunge să fie remunerat. Apare stresul la job, apare instabilitatea, apare teama că poate nu ai un contract de muncă, dar te îmbolnăvești și nu mai poți ajunge la spital și beneficia de asigurările medicale.

Odată cu acumularea experienței profesionale, tinerii încep să aibă pretenții financiare și își doresc un contract nedeterminat ce le oferă stabilitate pe termen lung.

România este în criză de medici de familie. 450 de localități nu au deloc. „E un risc major de colaps a medicinei de familie”

Este criză de medici în toată Europa. Deficitul de personal din spitale se apropie de două milioane, iar statele occidentale caută doctori bine pregătiți, inclusiv în România. Au început o campanie de recrutare a celor mai buni medici, în condițiile în care țara noastră se confruntă deja cu o lipsă acută de personal medical. În aproape 450 de comune nu există nici măcar un medic de familie.

Viorica Ghișa are 84 de ani, suferă de mai multe afecţiuni şi se deplasează cu dificultate. Cum în sat nu există medic de familie, când are vreo urgență femeia este nevoită să apeleze la ajutorul copiilor pentru a o duce la cel mai apropiat spital.

Viorica Ghișa, localnică din Ulmoasa (jud. Maramureș): „Îs multe boli și dacă nu-i medic, ce faci? Mai luăm noi medicamente așa după gândul nostru, dar nu e ca și când îți recomandă medicul”.

Trei din patru comune din România nu au bancomat. Localnic: „O zi întreagă pierdem să mergem să scoatem bani”

Trei sferturi din populația rurală a României nu are acces la un bancomat în localitatea de domiciliu. Ca să-și extragă bani de pe card, unii români pierd chiar și o zi întreagă pe drumuri.

Se întâmplă în Frumușani, nu departe de Capitală. De exemplu, bancomatul cel mai apropiat de comunele Vasilați și Crivăț, din Călărași, este în orașul Budești.

Iar cei care-l folosesc spun că în zilele de pensii și salarii, din cauza numărului mare de accesări, respectivul bancomatul rămâne frecvent fără bani.

Apărut în 1967, în Londra, devenit o banalitate pentru populația lumii moderne, bancomatul n-a prea ajuns și la românii de la țară.

Din 2861 de comune, sub 700 au bancomat. Iar acolo unde nu există, să scoți bani de pe cardul de pensie ori salariu înseamnă, uneori, timp pierdut și aventură.