Din 22 octombrie 2022, un nou tip de concediu a fost introdus în Codul muncii, ca urmare a unei reglementări europene ce trebuia transpusă și la noi - concediul de îngrijitor. De atunci și până acum, concediul de îngrijitor a făcut obiectul unei dispute interesante - dacă trebuie sau nu plătit. Ca să pună capăt disputei, s-a decis printr-o ordonanță că acesta trebuie plătit.
„Angajatorul are obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului”, prevede Codul muncii.
A. Perioada maximă de acordare
În lege se menționează dreptul la cinci zile lucrătoare într-un an. Nu se spune dacă trebuie să fie consecutive sau dacă se acordă și fracționat, așa că oricare dintre variante e posibilă.
De asemenea, prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare
B. Ce primim de la salariat + ce operăm la nivel intern
OUG nr. 42/2023 a stabilit că zilele de concediu trebuie plătite, curmând astfel o discuție care s-a întins pe mai bine de jumătate de an (merită să amintim, totuși, că nici directiva nu preciza că ar trebui plătit). Aceste zile de concediu constituie vechime în muncă şi în specialitate, conform Codului muncii. De asemenea, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Existența acestei prevederi a fost și motivul pentru care s-a insistat asupra neplății zilelor de concediu, printre altele. Iată însă că acum o să avem în cod o contradicție evidentă: plata zilelor de concediu înseamnă plata salariului, deci, inclusiv a taxelor salariale datorate, printre care și contribuția la sănătate; în același timp, se prevede că această contribuție nu se plătește. Ce avem aici, de fapt? O scutire de la plata contribuției la sănătate, introdusă în Codul muncii?
Codul stabilește că se consideră perioadă de activitate prestată cea în care angajatul se află în acest concediu. Ca atare, se ține cont și de aceste zile la acordarea dreptului la concediul de odihnă.
Așa cum stabilește legea, acordarea concediului se face în baza unei solicitări scrise a angajatului. Prin urmare, documentele doveditoare le primește angajatorul ulterior, nu înainte de a încuviința aceste zile libere.
C. Documente doveditoare
Conform legii și ordinului cu normele de aplicare, în maximum 30 de zile lucrătoare (nu calendaristice!) de la momentul solicitării scrise, angajatul trebuie să aducă documentele doveditoare. Vorbim, concret, de următoarele documente:
- pentru a dovedi rudenia, dacă e cazul: actul de identitate, certificatul de naştere, certificatul de căsătorie (de la caz la caz);
- dacă persoana căreia i s-a oferit îngrijire nu e rudă cu salariatul, trebuie să se facă dovada că locuiesc în aceeași gospodărie: actul de identitate al persoanei care necesită îngrijire din care rezultă acelaşi domiciliu sau reşedinţă cu salariatul, actul prin care persoana a fost luată în spaţiu, adeverinţa de la asociaţia de proprietari/locatari sau declaraţia pe propria răspundere a salariatului din care să rezulte faptul că persoana căreia salariatul i-a oferit îngrijire sau sprijin locuieşte în aceeaşi gospodărie cu acesta cel puţin pe perioada concediului de îngrijire;
- documentul medical care atestă problema medicală gravă - biletul de externare din spital sau, după caz, de adeverinţa medicală emisă de medicul curant ori de medicul de familie al persoanei cu probleme medicale grave (problemele medicale grave sunt listate în anexa acestui ordin, atașată mai jos);
Înainte să apară normele de aplicare pentru acest concediu, s-a pus problema dacă trebuie dovedit că ruda locuiește în aceeași gospodărie cu angajatul. Din art. 2 din ordinul menționat rezultă destul de clar că nu trebuie dovedit acest lucru:
„În termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la momentul înaintării solicitării, salariatul are obligaţia depunerii la angajator a documentelor prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire sau sprijin este rudă sau o persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu acesta, precum şi a existenţei problemei medicale grave care a determinat solicitarea concediului de îngrijitor de către salariat”.
D. Atenție la:
a. Nu poate fi dispusă concedierea angajatului pe perioada concediului de îngrijitor.
b. Acordarea concediului nu e lăsată la aprecierea angajatorului - e obligat să o acorde dacă are solicitarea angajatului. Angajatorii care vor refuza acordarea concediului de îngrijitor salariaților ce îndeplinesc condițiile necesare vor risca amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 de lei. Desigur, important de precizat aici e că ar fi necesară, pentru a evita apoi un conflict cu salariatul, să i se pună în vedere care sunt afecțiunile grave pentru care se poate acorda acest drept, încă de la momentul solicitării, astfel încât acesta să-și poată clarifica singur, dinainte, dacă se încadrează sau nu la acordarea acestui tip de concediu.
c. Prelucrarea datelor personale - e necesar ca angajatorii să colecteze anumite informații, inclusiv date cu caracter personal, nu doar despre propriul angajat, ci și despre persoane care nu au nicio legătură cu compania; pentru respectarea legislației privind protecția datelor în cazul acordării concediului de îngrijitor este necesar ca angajatorii să stabilească temeiul juridic al prelucrării, să fie transparenți prin informarea persoanelor ale căror date sunt prelucrate și să se asigure că datele sunt gestionate în condiții de confidențialitate și siguranță - mai multe detalii, aici.
d. Confuzia ce poate apărea între concediul de îngrijitor și cel pentru îngrijirea copilului: concediul de îngrijitor și concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav au ceva puncte comune, dar sunt fundamental diferite. Concediul de îngrijitor vizează doar anumite afecțiuni medicale, iar acordarea sa nu presupune o indemnizație în cuantumul prevăzut de lege și pe care angajatorul o recuperează apoi de la stat. Dar admițând că ar viza o afecțiune dintre cele prevăzute de lege, concediul de îngrijitor s-ar putea să nu fie varianta aleasă de angajatul-părinte - discuția continuă aici.