Vânzările pe piața imobiliară s-au prăbușit în mai multe țări din Europa. În România, numărul potențialilor clienți a scăzut, odată cu majorarea dobânzilor, iar evoluția prețurilor e incertă. În Polonia, situația e oarecum similară, iar acolo locuințele s-au scumpit. Și în Germania, volumul tranzacțiilor a scăzut în 2022 cu 74% față de anul anterior. O statistică Eurostat arată că în ultimii 12 ani prețurile caselor s-au dublat în țări precum: Estonia, Lituania, Ungaria, Letonia, Cehia, Luxemburg și Austria. 0 seconds of 2 minutes, 41 secondsVolume 90%
Din cauza creșterii dobânzilor, românii iau mai puține credite. Tot mai puțini îndeplinesc condițiile pentru împrumuturile pe termen lung, situația care are impact asupra pieței imobiliare, unde prețurile au crescut în ultimul an, însă cumpărătorii sunt tot mai puțini.
Dobânzile în creștere, costul vieții tot mai ridicat, dar și scumpirea apartamentelor care a dus la un avans mai mare cerut de bănci, au făcut ca planul cumpărării unei locuințe să fie dat peste cap pentru mulți români.
Mare atenție și în cazul în care vreți să achitați un avans dezvoltatorului. Băncile au început să refuze credite ipotecare legate de IRCC pentru că sunt clienți care nu se mai încadrează în gradul maxim de 40% de îndatorare pe familie, ca urmare a majorării ratelor.
Scumpirea chiriilor și a locuințelor în ultimul an
Din 2010 până în al treilea trimestru al anului 2022, chiriile au crescut cu 18%, iar prețurile caselor cu 49%.
Chiriile și prețurile caselor în UE au crescut în perioada iulie-septembrie a anului 2022. În cazul chiriilor este vorba despre o creștere de 2%, iar casele s-au scumpit cu aproape 5% față de aceeași perioadă a anului 2021.
Această evoluție este una similară cu cea înregistrată între anii 2010-2011.
O statistică Eurostat arată că în ultimii 12 ani prețurile caselor s-au dublat în țări precum: Estonia, Lituania, Ungaria, Letonia, Cehia, Luxemburg și Austria. Cele mai mari scăderi ale prețurilor s-au înregistrat în Grecia și Italia.
Cresc din nou ratele românilor. BNR a majorat dobânda de politică monetară în prima ședință din 2023
Banca Națională a României a majorat, marți, rata dobânzii de politică monetară, de la 6,75% la 7%. Este prima creștere din anul 2023, după ce în anul anterior aceasta a crescut de la 2% în luna ianuarie, la 6,75% în luna noiembrie.
Decizia a fost luată marți în Consiliul de Administraţie al BNR. Creșterea dobânzii de politică monetară este un mecanism prin care BNR încearcă să reducă rata inflației. Practic, prin creșterea dobânzii de politică monetară, BNR scumpește banii (împrumuturile), descurajând creditarea.
De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 8,00% pe an, de la 7,75% pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00%, de la 5,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.
„Rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață. Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc”, transmite BNR.
Banca Mondială avertizează că economia globală ar putea intra în recesiune, în 2023
Banca Mondială face o previziune sumbră privind avansul economiei mondiale în anul 2023. Pe fondul intensificării impactului majorărilor de dobânzi, a continuării războiului Rusiei în Ucraina şi a încetinirii motoarelor de creştere a economiei, Banca Mondială avertizează că economia mondială ar putea intra în recesiune anul acesta, transmite Reuters, citat de Agerpres.
În raportul „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects), instituţia financiară globală previzionează o creştere de 1,7% a economiei mondiale în 2023, cel mai lent ritm din ultimele aproape trei decenii, în afară de recesiunile din 2009 şi 2020. În iunie, Banca Mondială previziona o creştere a PIB-ului global de 3% în acest an.
Încetinirea semnificativă în economiile avansate ar putea prefigura o nouă recesiune globală în 2023, la mai puţin de trei ani de la cea din 2020. Banca Mondială a înrăutăţit la 0,5% estimările privind creşterea economiei zonei euro şi a Statelor Unite în 2023.
„Ţinând cont de condiţiile fragile economice, orice evoluţii adverse - cum ar fi o inflaţie peste aşteptări, reapariţia pandemiei de COVID-19 sau escaladarea tensiunilor geopolitice - ar putea împinge în recesiune economia mondială”, avertizează Banca Mondială.
Perspective sumbre sunt în special pentru pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare (EMDE), afectate de povara datoriilor, deprecierea monedelor lor şi încetinirea creşterii veniturilor şi a investiţiilor.
„Slăbiciunea creşterii economiei şi a investiţiilor se adaugă problemelor din sistemul de educaţie şi sănătate, dificultăţilor legate de infrastructură, schimbărilor climatice şi sărăciei”, a avertizat preşedintele BM, David Malpass.
Comentarii articol (0)