Pentru ce pot fi amendați, mai exact, cei care nu aplică în mod corect Legea bacșișului?

Legea bacșișului (Legea nr. 376/2022), care, de fapt, aduce modificări pe un act normativ deja arhicunoscut operatorilor economici din diverse ramuri de activitate - OUG nr. 28/1999 privind obligația de a utiliza casele de marcat - conține o singură sancțiune: o amendă între 2.000 și 4.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor din art. nou-introdus în OUG nr. 28/1999.

Înainte de toate, trebuie spus că această amendă nu poartă beneficiul plății la jumătate. În OUG 28, doar anumitor amenzi li se poate aplica mecanismul plății la jumătate, iar amenda introdusă prin Legea 376 nu este una dintre ele. Ca atare, un operator economic din zona restaurantelor, barurilor și altor activități similare poate fi sancționat chiar și cu maximul legal, 4.000 de lei, iar oricât de repede s-ar grăbi să plătească amenda, nu o va putea reduce.

Am căutat, totodată, să vedem dacă acestei amenzi i se poate aplica mecanismul din Legea prevenirii - cel care presupune că, la prima abatere constatată, organul de control nu aplică amenda, ci abia la următorul control. HG nr. 33/2018, care cuprinde lista de sancțiuni pentru care se poate aplica beneficiul din Legea prevenirii, nu se referă însă la categoria de sancțiuni unde se încadrează și cea despre care vorbim azi, ci la altele din OUG 28. Prin urmare, organul de control poate aplica amenda de la prima abatere. 

Cine este organul de control? Conform ordonanței, controlul funcționării și utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, constatarea contravențiilor, precum și aplicarea sancțiunilor se fac de mai multe organe ale statului, de la caz la caz. Dar pentru că vorbim de baruri și restaurante, e puțin probabil să îi vedem pe cei la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier în control, ci mai degrabă pe cei de la ANAF sau de la Ministerul Finanțelor. 

E util să indicăm organul de control pentru că merită subliniat că cei de la Inspecția Muncii nu au competență pe această lege, apropo de obligația de a avea o procedură internă, eventual, ca parte a regulamentului intern, prin care angajatorul decide cum se împarte bacșișul între angajații lui. Mai exact, e destul de clar că pe cei de la Fisc o să îi intereseze următoarele lucruri, nu neapărat ce scrie în regulamentul intern privitor la împărțirea sumelor între salariați, respectiv dacă e discriminatorie sau nu, periodicitatea cu care se împart ș.a.m.d.. Concret, inspectorii vor controla:

• implementarea propriu-zisă a Legii 376/2022 - dacă inspectorii vor constata că bacșișul e încasat de angajat și băgat în buzunar de acesta fără formalitățile cerute de lege, ceea ce echivalează cu încălcarea întregii legi, amenda va fi acordată angajatorului; ca atare, instruirea personalului este esențială;
• evidențierea distinctă a bacșișului pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia; la final, când pleacă, clientul trebuie să aibă bonul fiscal pe care apare și comanda sa, și, eventual, bacșișul pe care l-a plătit; la fel, în cazul facturilor, trebuie evidențiat distinct;
• faptul că i se dă clientului, înainte, o notă de plată în care acesta precizează cât lasă bacșiș;
• cum arată nota de plată pentru bacșiș - rubricile cu procentele și rubrica pentru valoarea absolută dorită de client; legea e destul de clară în privința necesității de a avea ambele posibilități pentru client, acesta neputând fi obligat să lase un procent între 0-15%, ci trebuie să poată alege să lase chiar și mai mult sau o sumă pe care o decide singur;
• că nu există pe nota de plată privind comanda vreo sumă prebifată privind bacșișul - sau orice altă metodă prin care operatorii ar încerca să fenteze principiul că bacșișul e opțional (clientul îl lasă dacă și numai dacă dorește);
• faptul că bacșișul e introdus în baza de date a aparatelor de marcat sub formă de articol, cu denimirea „bacșiș”;
• datele din contabilitate privind împărțirea bacșișului între salariați, încadrarea lor corectă și plata efectivă a impozitului către stat;
• faptul că operatorul nu a reținut din sumele respective niciun leu în afara sumelor ce trebuie plătite ca impozit, toți banii fiind dați înapoi salariaților.