Benzina și motorina s-au scumpit din nou, înregistrând o creștere de peste 50 de bani pe litru în primele 24 de zile ale anului, compusă din mai multe scumpiri consecutive.
Astfel, dacă pe 31 decembrie prețul mediu pentru un litru de benzină standard era de 6,02 lei pe litru și un litru de motorină se vindea în medie cu 7,17 lei pe litru, de la 1 ianuarie benzina se vindea cu 6,40 de lei pe litru și motorina cu 7,57 de lei pe litru, arată datele Peco-online.
Au urmat mici scăderi de preț la începutul anului, de câțiva bani pe litru, însă după 14 ianuarie creșterile au fost susținute și dese. Ieri, 24 ianuarie, prețul mediu pentru un litru de benzina a fost de 6,59 lei, iar pentru un litru de motorină de 7,72 lei.
În prezent, cea mai ieftină benzină din România se vinde cu 6,53 lei pe litru, în timp ce sortimentul premium este la un pas de 7 lei pe litru (6,99 lei). Cea mai ieftină motorină este 7,69 lei pe litru, iar sortimentul premium a trecut de 8 lei pe litru (8,05 lei), arată datele plinul.ro.
Guvernul spune că a suspendat compensarea, nu a eliminat-o
Ziua de 1 ianuarie 2023 a coincis cu eliminarea compensării de 50 de bani acordată de stat, facilitate introdusă la 30 iunie 2022, când motorina se vindea la un preț mediu de peste 9,20 lei pe litru, iar benzina la peste 8,65 de lei pe litru.
Guvernul anunțase la finalul anului trecut că facilitatea va dispărea începând cu data de 1 ianuarie, menționând că nu este vorba de o anulare a măsurii, ci o suspendare, iar măsura s-ar putea întoarce dacă prețurile cresc din nou.
ONU estimează că economia mondială se va redresa în 2024
Creşterea economiei mondiale ar urma să încetinească anul acesta la 1,9%, de la un nivel estimat de 3% în 2022, din cauza efectelor pandemiei, a invadării Ucrainei de către Rusia, a inflaţiei ridicate şi a crizei climatice, se arată într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care estimează, însă, o redresare în 2024, informează Agerpres.
Conform raportului "Perspectivele şi situaţia economiei mondiale", ritmul de creştere al economiei mondiale din 2023 va fi unul dintre cele mai reduse din ultimele decenii.
"Creşterea economiei mondiale ar urma să accelereze moderat la 2,7% în 2024, dacă, aşa cum estimăm, unele turbulenţe macroeconomice se vor diminua anul viitor. Perspectivele pe termen scurt rămân extrem de nesigure, deoarece persistă riscurile economice, financiare, geopolitice şi de mediu", se arată în raport.
Săptămâna viitoare, FMI urmează să publice o actualizare a "Perspectivelor economiei mondiale" (World Economic Outlook), dar săptămâna trecută directorul general Kristalina Georgieva declara că nu vede "o îmbunătăţire dramatică" a actualelor previziuni.
FMI în schimb, estimează o creştere a economiei SUA de 1% în 2023, un avans al UE de 0,5% şi o expansiune a Chinei de 4,4%.
Avertisment de la BNR privind costul pensiilor speciale: „Sunt o cheltuială bugetară insuportabilă”
Avertisment de la BNR în privința pensiilor speciale. Acestea sunt o cheltuială nu doar inacceptabilă, ci și insuportabilă. În 2-3 ani am putea ajunge să alocăm către plata unor astfel de pensii circa 1,5% din Produsul Intern Brut, adică aproape de două ori mai mult decât în prezent.
Guvernul a adoptat la finalul anului trecut un proiect de lege care include reforma pensiilor speciale. Aceasta își propune ca nicio pensie de serviciu să nu mai depăşească salariul primit în perioada activă, dar nu respectă angajamentul inițial de a respecta principiul contributivității. Parlamentul va decide, însă, forma finală a legii.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din BNR: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că le putem numi și pensii de recunoștință sau contribuții de recunoștință, dar nu le numim pensii speciale. Tot aia sunt, că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toți ceilalți muritori: durata de cotizație, vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiei.
Comentarii articol (0)