Investiţiile pe piaţa imobiliară din România au depăşit 1,25 miliarde de euro în 2022

Investiţiile pe piaţa imobiliară din România au depăşit 1,25 miliarde de euro în 2022

Piaţa imobiliară din România a înregistrat anul trecut investiţii de peste 1,25 miliarde de euro, în creştere cu 36% faţă de volumul înregistrat în 2021, arată raportul unei companii de investiţii imobiliare. 

În cursul anului trecut, investitorii români au fost cei care au contribuit considerabil la creşterea volumului de investiţii din România, arată datele centralizate de compania de consultanţă CRBE, potrivit Agerpres. 

Astfel, cu 16 tranzacţii cu o valoare medie de 38,7 milioane euro, dar şi cu cea mai mare contribuţie la volumul investiţiilor în 2022, jucătorii locali au reuşit să dezvolte plasamentele din piaţă,. 

Pe locurile următoare, la distanţă considerabilă, s-au aflat activele sud-africane, cu o pondere de 15%, cele austriece (10%), iar cu acţiuni sub 10% au fost investitorii din Belgia, Marea Britanie, Ungaria şi Malta, care au cumulat un sfert din valoarea totală înregistrată anul trecut. 

Cel mai dinamic sector din punct de vedere al investiţiilor atrase a fost cel al birourilor, care a înregistrat şi un record. 

În 2022, segmentul de birouri a atras 62% din totalul investiţiilor, urmat de retail (24%) şi de industrial (7%). Totodată, hotelurile şi activele din alte sectoare au reuşit să atragă, împreună, 7% din suma totală investită.

ANRE a avizat plata a 11,15 miliarde lei către furnizorii de energie. Banii vor fi decontați de la buget

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a verificat şi transmis spre decontare de la bugetul statului, pentru furnizorii de energie, 11,15 miliarde lei, în creştere cu mai mult de 346 milioane lei faţă de 27 ianuarie. 

Astfel, în ceea ce priveşte OUG 118/2021 (noiembrie 2021 - martie 2022), 80 de societăţi au depus 345 de cereri, din care au fost aprobate 288, 55 fiind considerate neeligibile. 

Suma transmisă către Ministerul Energie spre decontare este de 2,412 miliarde lei, valoarea totală solicitată ridicându-se la 2,422 miliarde lei, arată ANRE într-un comunicat citat de Agerpres. 

Banii sunt decontați în contul facturilor compensate pentru consumatori, decizie luată de guvern pentru a nu-i împovăra pe români cu scumpirea costurilor cu energia. 

În baza OUG 27/2022 (aprilie 2022 - martie 2023), 89 de societăţi au depus 942 cereri, fiind aprobate 271 cereri pentru clienţi casnici şi 432 pentru noncasnici. Un număr de 13 cereri pentru clienţi casnici au fost declarate neeligibile.

În prezent, se află în analiză 226 de cereri depuse în vederea decontării iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate, a precizat Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE.

UE ar putea interzice poluanții „eterni” PFAS. Printre compușii chimici vizați se află și teflonul

Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a publicat marţi propunerea a cinci ţări europene de a interzice în UE aşa-zişii poluanţi „eterni” PFAS, pe care o va evalua înainte de a transmite o recomandare la Bruxelles şi statelor membre UE pentru implementare după 2026, relatează AFP, citată de Agerpres. 

Autorităţile sanitare germane, daneze, olandeze, norvegiene şi suedeze au depus la mijlocul lunii ianuarie la autoritatea de reglementare a UE un proiect de „restricţionare” a acestor substanţe, susţinut de alte state precum Franţa. 

Această propunere vizează să interzică producerea, utilizarea, importul şi introducerea pe piaţă a aproximativ 10.000 de compuşi aparţinând perfluoruraţilor (PFC) şi substanţelor polifluoroalchilate (PFAS) în UE şi în Spaţiul Economic European. 

Această familie de compuşi chimici de sinteză include mai mult de 4.700 de molecule, dintre care unele sunt suspectate că au un impact dăunător asupra sănătăţii. Numele de poluanţi „eterni” provine de la ciclul de viaţă foarte lung.

Dotate cu proprietăţi antiaderente, impermeabile şi termorezistente, aceste substanţe sunt prezente în mai multe domenii industriale şi ale vieţii de zi cu zi: produse din teflon, ambalaje alimentare, aeronautică, textile, etc. 

Cu toate acestea, autorii proiectului estimează că cel puţin 4,4 milioane de tone de PFAS vor scăpa în mediu în următorii 30 de ani dacă nu se iau măsuri. 

„Aceasta ar fi una dintre cele mai mari interdicţii de substanţe chimice impuse vreodată în Europa (...) Ar reduce pe termen lung cantităţile de PFAS în mediu şi ar face produsele şi procesele (de producţie) mai sigure pentru oameni”, au indicat cele cinci ţări într-o declaraţie comună.