avocatnet.ro 
În Codul fiscal a fost introdusă prin OG 16/2022 ideea că „contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor (...), în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi (30 de lei, în prezent - n. red.)” este scutită atât de impozitul pe venit, cât și de contribuțiile sociale pentru pensii, sănătate și muncă.
Practic, vorbim de un nou beneficiu fiscal care permite angajatorului să suporte financiar masa angajaților săi și să aplice un regim fiscal mai avantajos. Limita beneficiului fiscal este aceeași cu limita maximă a valorii unui tichet de masă, ceea ce înseamnă că ea va crește cu fiecare majorare decisă de Guvern pentru tichetele de masă. Actualmente, valoarea e de 30 de lei, dar angajatorii pot decide pentru o valoare inferioară - 20, 25 sau 27 de lei, de pildă.
„Prin hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de tichete de masă”, mai prevede Codul fiscal. E adevărat însă că nu este precizat expres că angajatorul e cel care trebuie să o achiziționeze.
Ca atare, au apărut în practică discuții cu privire la situația în care angajatul e cel care își procură mâncarea gătită și aduce angajatorului o factură, iar acesta decontează până la valoarea maximă admisă de lege ori altă valoare pe care a stabilit-o prin regulament intern ori, dacă e cazul, contractul colectiv de muncă. Desigur, ca orice aspect fiscal care nu e trecut negru pe alb, și acesta poate genera interpretări diferite ale inspectorilor fiscali și aplicarea în consecință a unor tratamente fiscale diferite - avantaj salarial taxat corespunzător, în loc de beneficiu neimpozabil. Unii consultanți spuneau că am putea să interpretăm măsura în sens larg și să includem sub umbrela beneficiului fiscal și situația în care hrana este procurată de angajat și aduce documentele doveditoare în acest sens, din considerente de nediscriminare.
Cei de la Finanțe nu sunt însă de acord cu interpretarea extensivă a acestui beneficiu. Într-un răspuns oferit redacției noastre, atașat mai jos, Ministerul Finanțelor spune că prin noul beneficiu fiscal „se are în vedere exclusiv situația acordării de către angajator, angajaților proprii, a hranei preparate în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate, fără a extinde acest avantaj la situația acordării unei sume de bani pentru acoperirea nevoii de hrană a salariatului”.
Într-o conferință din octombrie 2022, în care am discutat despre acest beneficiu, Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager la PwC România, explica pentru avocatnet.ro ce înțelege prin ideea de hrană acordată de angajator. La acel moment, el ne-a atenționat că, cel puțin teoretic, se merge pe ideea de hrană preparată, astfel că vorbim, de exemplu, fie de mâncare gătită în cantina companiei, fie de mâncare gătită cumpărată de la un restaurant sau de la o firmă de catering:
„Condiția este ca această hrană să fie preparată în unități proprii, deci vorbim de o preparare la o cantină, sau să poată fi achiziționată de la unități specializate. Nuanța pare a fi că se intenționează suportarea unor costuri cu hrana tradițională, adică nu doar niște gustări care pot fi achiziționate de la un supermarket, să zicem. Asta este înțelegerea mea, având în vedere că ne raportăm la hrană preparată și achiziționată de la unități specializate (adică de la o firmă de catering, de exemplu, care prepară aceste produse și le livrează angajaților).”
Referitor la documentarea acestui beneficiu nou cu tratament fiscal favorabil, consultantul PwC atrăgea chiar atenția angajatorilor, ca să evite surprizele neplăcute în eventualitatea unui control al Fiscului, să aibă contracte de achiziție pentru mâncarea acordată și să fie în măsură să dovedească, pentru fiecare salariat care a primit beneficiul, că acesta a lucrat la birou.
„E clar că beneficiul trebuie să fie prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern al companiei. Ulterior, clar trebuie să existe contracte de achiziție a acelor produse și documente care să ateste că angajații își desfășurau activitatea la sediul angajatorului. Adică trebuie documentat destul de bine că suportăm aceste costuri pentru angajații care NU își desfășoară activitatea în regim de telemuncă sau care NU se află în concediu de odihnă/medical ori în delegare. Ar trebui făcută o monitorizare a acestor situații, astfel încât să nu existe riscuri fiscale”, a conchis Senior Managerul de la PwC România.
Într-o conferință din octombrie 2022, în care am discutat despre acest beneficiu, Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager la PwC România, explica pentru avocatnet.ro ce înțelege prin ideea de hrană acordată de angajator. La acel moment, el ne-a atenționat că, cel puțin teoretic, se merge pe ideea de hrană preparată, astfel că vorbim, de exemplu, fie de mâncare gătită în cantina companiei, fie de mâncare gătită cumpărată de la un restaurant sau de la o firmă de catering:
„Condiția este ca această hrană să fie preparată în unități proprii, deci vorbim de o preparare la o cantină, sau să poată fi achiziționată de la unități specializate. Nuanța pare a fi că se intenționează suportarea unor costuri cu hrana tradițională, adică nu doar niște gustări care pot fi achiziționate de la un supermarket, să zicem. Asta este înțelegerea mea, având în vedere că ne raportăm la hrană preparată și achiziționată de la unități specializate (adică de la o firmă de catering, de exemplu, care prepară aceste produse și le livrează angajaților).”
Referitor la documentarea acestui beneficiu nou cu tratament fiscal favorabil, consultantul PwC atrăgea chiar atenția angajatorilor, ca să evite surprizele neplăcute în eventualitatea unui control al Fiscului, să aibă contracte de achiziție pentru mâncarea acordată și să fie în măsură să dovedească, pentru fiecare salariat care a primit beneficiul, că acesta a lucrat la birou.
„E clar că beneficiul trebuie să fie prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern al companiei. Ulterior, clar trebuie să existe contracte de achiziție a acelor produse și documente care să ateste că angajații își desfășurau activitatea la sediul angajatorului. Adică trebuie documentat destul de bine că suportăm aceste costuri pentru angajații care NU își desfășoară activitatea în regim de telemuncă sau care NU se află în concediu de odihnă/medical ori în delegare. Ar trebui făcută o monitorizare a acestor situații, astfel încât să nu existe riscuri fiscale”, a conchis Senior Managerul de la PwC România.
CameliaNovac