Inflația a scăzut la 15,1%. Alimentele s-au scumpit cu peste 22% în ultimul an. Facturile la curent au scăzut cu 16% față de decembrie

Inflația a scăzut la 15,1%. Alimentele s-au scumpit cu peste 22% în ultimul an. Facturile la curent au scăzut cu 16% față de decembrie

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,1% în ianuarie 2023, de la 16,4% în decembrie 2022, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,47%, cele nealimentare cu 11,88%, iar serviciile cu 10,27%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date marţi publicităţii. 

Preţurile de consum în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 au crescut cu 0,3% pe fondul ieftinirii mărfurilor nealimentare cu aproape 1% şi al scumpirii celor alimentare cu 1,5% şi serviciilor cu 1,82%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 15,1%. 

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2022 - ianuarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2021 - ianuarie 2022) este 14,3%. 

Datele oficiale arată că cel mai mult au crescut prețurile alimentelor, cu peste 22%, urmate de mărfurile nealimentare, cu aproape 12% și servicii cu peste 10%. 

Potrivit statisticilor, prețul zahărului a crescut cu 63% față de aceeași perioadă a anului trecut. Într-un top al scumpirilor, pe locul doi, după zahăr, este untul, mai scump cu 47%. Și un litru de ulei costă mai mult cu 34 de procente. Alte scumpiri notabile au fost și la ouă, cartofi și făină.

Aproape jumătate din locuințele din România au peste 50 de ani și au ieşit din perioada de garanţie a structurii de rezistenţă

Peste 4,5 milioane de locuinţe au ieşit din perioada de garanţie a structurii de rezistenţă, în România, astfel încât este nevoie de o reînnoire a fondului locativ cu aproape 200.000 de unităţi, anual, fie unităţi noi, fie o consolidare a celor construite anterior seismului din 1977, relevă o analiză realizată de reprezentanţii unei platforme online de vânzări imobiliare. 

Potrivit Imobiliare.NET, legislaţia în vigoare arată faptul că perioada de garanţie a structurii de rezistenţă este 50 de ani de la darea în folosinţă. 

"Calculele imobiliare.NET arată că, în întreaga ţară, peste 4,5 milioane de locuinţe au ieşit din perioada de garanţie a structurii de rezistenţă, care, potrivit legislaţiei în vigoare, este de 50 de ani de la darea în folosinţă. Astfel, ţara noastră are nevoie de o reînnoire a fondului locativ cu aproape 200.000 de unităţi anual, fie unităţi noi, fie o consolidare a celor construite anterior seismului din 1977. România nu reuşeşte să ţină, însă, pasul cu nevoia de a reîmprospăta fondul imobiliar. În 2022, de exemplu, au fost emise de cinci ori mai puţine autorizaţii noi de construire (43.990) decât necesarul anual (200.000) pentru a elimina problema clădirilor ieşite din garanţia de siguranţă a structurii de rezistenţă", notează analiză de specialitate.

Cutremurele cresc diferența de preț între blocurile noi și cele vechi

Conform consultanţilor în imobiliare, seismele recente din Turcia şi Siria vor avea un impact negativ asupra preţurilor imobilelor vechi din România, în special a celor din Bucureşti, iar efectele încep să se simtă. Astfel, diferenţele preţurilor de vânzare pentru locuinţe din Bucureşti, construite înainte de 1977 şi cele construite după 2010, sunt de aproape 20% şi continuă să crească. 

"De exemplu, o garsonieră de 34 de metri pătraţi construită înainte de 1997 costă, în medie, 49.616 euro, în timp ce una similară, dar construită în ultimul deceniu se vinde, în medie, cu 52.696 de euro. Diferenţele cresc atunci când vorbim de apartamentele cu două, trei şi patru camere. Un apartament vechi (<1977) cu două camere, de 55 metri pătraţi, se vinde, în Capitală, cu 76.000 de euro - preţ mediu, în timp ce unul aflat într-un bloc ridicat după 2010 este cu 10.000 de euro mai scump şi depăşeşte 86.700 euro. Pentru 3 camere şi o suprafaţă de 72 de metri pătraţi, într-un imobil ridicat anterior seismului din martie 77, un client plăteşte, în medie, 103.332 de euro, în timp ce pentru o locuinţă similară, dar nouă, preţul urcă până la 123.360 de euro, cu 16,2% mai mult. Cea mai mare diferenţă de preţ se regăseşte în cazul apartamentelor cu 4 camere, din Capitală, care au o suprafaţă mai mare de 78 de metri pătraţi. Potrivit datelor imobiliare.NET, pentru cele construite înainte de 1977 preţul mediu de vânzare este de 141.986 de euro. În schimb, acelaşi apartament cu 4 camere, dar livrat după anul 2010 costă, în medie, 173.165 de euro, o diferenţă de peste 30.000 de euro (+18%)", se menţionează în cercetare.

România, Irlanda, Danemarca şi Cipru au avut cea mai mare creştere a PIB-ului din UE în ultimele patru luni din 2022

România se numără printre ţările în care Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cel mai mult în ultimele patru luni ale anului 2022, alături de Irlanda, Danemarca şi Cipru, arată ultimele date ale Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), informează Agerpres. 

Creşterea economică în trimestrul patru al anului trecut nu a fost semnificativă la nivelul întregii Uniuni Europene, faţă de trimestrul trei - doar 0,3%. Însă au existat state care au performat peste medie. 

Cel mai mare avans faţă de trimestrul trei s-a înregistrat în Irlanda - 3,5%, urmând apoi România, Cipru şi Danemnarca, toate cu o creştere de 1,1%. 

Scăderi au fost înregistrate în Polonia (minus 2,4%), Lituania (minus 1,7%) sau Austria (minus 0,7%). Timestrul patru din 2022 a fost mai bun şi în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2021. 

Astfel, PIB-ul a crescut cu 1,9% în zona euro şi cu 1,8% în Uniunea Europeană în perioada octombrie-decembrie 2022, după un avans de 2,3% în zona euro şi de 2,5% în Uniunea Europeană, în trimestrul trei din 2022.