UPDATE: Proiectul Codului de procedură administrativă a fost pus în dezbatere

Proiectul de lege privind Codul de procedură administrativă a fost pus marți în dezbatere la Ministerul Dezvoltării, după ce luna trecută au fost oficializate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă, cuprinse în HG nr. 946/2023.

În linii mari, viitorul Cod ar urma să reunească prevederile actuale ale Legii contenciosului administrativ (nr. 554/2004), ale Legii transparenței decizionale (nr. 52/2003), ale Legii accesului la informațiile de interes public (nr. 544/2001), ale Ordonanței petițiilor (nr. 27/2002), ale Ordonanței certificatelor și adeverințelor (nr. 33/2002) și ale Hotărârii privind consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative (nr. 635/2022).

În plus, prevederile altor acte normative ar putea fi incluse cel puțin parțial în viitorul Cod - printre altele, amintim aici Legea cu normele de tehnică legislativă (nr. 24/2000), Legea inițiativei legislative cetățenești (nr. 189/1999), Legea arhivării electronice (nr. 135/2007), Legea semnăturii electronice (nr. 455/2001) și Legea de punere în aplicare a GDPR (nr. 190/2018).

Codul de procedură administrativă va fi structurat în 13 titluri cu 481 de articole și stabilește procedura de drept comun în materie administrativă, clarificând relația dintre Cod și alte reglementări precum, Codul civil. Mai exact, se va stabili caracterul general obligatoriu al Codului de procedură administrativă și faptul că numai prin legi organice se va putea deroga de la acesta, asigurându-se astfel stabilitatea principiilor generale de funcționare a administrației. 

• Reguli generale privind procedura administrativă: Codul introduce reguli unitare pentru procedura administrativă, cu accent pe digitalizare și simplificarea relației cu cetățenii și mediul de afaceri (printre altele, reglementarea conceptului de identitate digitală). Se reglementează participanții la procedură, etapele acesteia, comunicarea electronică și drepturile și obligațiile părților. De asemenea, se stabilește un cadru pentru soluționarea conflictelor de competență și termenele generale în procedura administrativă.
  
  
• Printre altele, codul prevede înființarea unui registru electronic general (pentru consemnarea structurată a tuturor operațiunilor și actelor administrative, în care se înregistrează intrările și ieșirile, precum și operațiunile intra-instituționale între structurile aceleiași autorități) și care va trebui pus în funcțiune completă în următorii cinci ani de la publicarea codului. În contextul existenței acestui registru, vom putea vorbi de dreptul la acces la propriul dosar administrativ în format digital.
  
• Proceduri specifice și simplificare: Sunt abordate proceduri specifice precum soluționarea petițiilor și asigurarea accesului la informații publice, cu adaptări la tehnologia actuală și garantarea drepturilor cetățenilor. Se evidențiază simplificarea procedurilor, inclusiv prin reglementarea obligației autorităților de a folosi mijloace electronice și de a nu solicita documente disponibile în cadrul administrației.

„Autoritățile sunt obligate să accepte documentele eliberate de către persoanele juridice de drept public sau de drept privat în format electronic, care au o semnătură electronică calificată sau avansată, definite potrivit prevederilor art. 3 pct. 11 și 12 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, în scopul furnizării serviciilor publice către beneficiar.

Autoritățile au obligația de a oferi metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul altor sisteme de plată electronică. Ordonatorii de credite prevăd în bugetele proprii sumele necesare pentru realizarea acestei obligații”.

• Se clarifică distincția între operațiunile și faptele administrative, subliniind valoarea juridică a acestor concepte și efectele operațiunilor administrative: „operațiune administrativă – acțiunea realizată de autoritate sau de personalul acesteia prin care se ajunge la adoptarea sau emiterea actelor administrative ori la atribuirea și încheierea contractelor administrative, ori la executarea și controlul executării acestora, precum și la executarea și controlul executării legilor și a hotărârilor judecătorești”.
  
  
• Contractul administrativ: Se consolidează regimul juridic aplicabil contractelor administrative, detaliind principiile, regulile de atribuire și executare și se stabilește competența de soluționare a litigiilor.
• Căi de atac administrative și jurisdicția administrativă: Sunt clarificate procedurile de soluționare a plângerilor prealabile și se instituie reglementări privind jurisdicțiile administrative.
• Simplificarea procedurilor și controlul activității administrative: Codul impune obligații pentru simplificarea procedurilor și reglementează controlul activității administrative, punând accent pe prevenire și contradictorialitate.
• Proceduri de guvernanță publică: Se urmărește o abordare integrată pentru buna administrare și procesul decizional, cu reguli privind transparența, consultarea publică și planificarea activității instituțiilor publice.
• Răspunderea administrativă și dispoziții finale: Se clarifică procedurile pentru stabilirea răspunderii administrativ-disciplinare, contravenționale și patrimoniale, și se stabilesc dispoziții pentru intrarea în vigoare a Codului și măsuri tranzitorii.

Structura Codului de procedură administrativă va arăta în felul următor:

• titlul I - dispoziții generale;
• titlul II - reguli generale privind procedura administrativă;
• titlul III - operațiunile și faptele administrative;
• titlul IV - procedura de adoptare sau emitere a actelor administrative;
• titlul V - contractul administrativ;
• titlul VI - recursul administrativ;
• titlul VII - jurisdicțiile administrative;
• titlul VIII - controlul activității administrației de către instanțele judecătorești de contencios administrativ și de drept comun (practic, normele actuale din Legea contenciosului);
• titlul IX - simplificarea procedurilor administrative;
• titlul X - controlul administrativ;
• titlul XI - procedurile de guvernanță publică;
• titlul XII - reguli procedurale privind răspunderea administrativă;
• titlul XIII - dispoziții tranzitorii și finale.

Totodată, trebuie menționat faptul că, prin codificarea procedurii administrative, se facilitează procesul de adoptare a legislației sectoriale și, respectiv, subsecvente, conferindu-se astfel o bază clară și ordonată de texte aflate în vigoare („dreptul constant”). De asemenea, existența unor proceduri care urmează un tipar general, cu elemente principale identice sau similare va sprijini și potența, în timp, demersurile de digitalizare a întregii administrații publice.

Proiectul Codului de procedură administrativă este prevăzut în Programul Național de Reformă și în Planul Anual de Lucru al Guvernului, având ca termen de promovare în Guvern decembrie 2023. Codul de procedură administrativă va fi un act normativ care va răspunde „la realitatea normativă de astăzi, caracterizată prin birocrație excesivă, fragmentare normativă, o paletă foarte diversificată de proceduri administrative - greu de gestionat atât de către administrație, cât și de către cetățeni sau companii”.

Atenție! Viitorul Cod de procedură administrativă va trebui aprobat întâi de Executiv, adoptat de Parlament și apoi promulgat de șeful statului. Codul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.