avocatnet.ro 
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2018 a fost înregistrată la Parlament în februarie și prevedea inițial posibilitatea ca angajatorii să acorde salariaţilor contravaloarea în lei a tichetelor de creșă, ca excepție de la regula acordării doar pe cardurile electronice de bilete de valoare. La primul vot, cel de la Senat, s-a propus însă o altă variantă: în loc să se acorde banii direct angajaților, angajatorii să dea banii creșelor. Pentru ca măsura să ajungă în Monitorul Oficial, e nevoie și de votul deputaților, dar și de promulgarea legii prin decret președințial.
„În situația în care tichetele de creșă nu pot fi emise pe suport electronic, contravaloarea acestora este achitată în mod direct de către angajator creșelor sau entităților asimilate acestora în care angajații au copii înscriși”, prevede propunerea în forma care merge acum la deputați, pentru votul decisiv.
Tichetele de creșă sunt doar una dintre formele prin care angajatorul își poate sprijini financiar angajații - părinți, care nu sunt în concediu de creștere și-și duc copiii la creșă ori îi lasă în grija unor bone care lucrează autorizat. Tichetele se acordă lunar, în baza unei documentații stabilite prin lege și detaliate la nivel de angajator, și sunt nesupuse contribuțiilor sociale obligatorii. Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi suma de 570 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă, cea mai recentă actualizare a sumei fiind făcută toamna trecută.
Legea nr. 165/2018, care reglementează acordarea acestor tichete și alte bilete de valoare, stabilește că toate biletele se emit doar în format electronic. Acordarea biletelor de valoare doar la nivel electronic nu s-a făcut dintotdeauna, ci doar din februarie 2022, de când emiterea lor nu s-a mai putut face pe suport de hârtie. Astfel, singurele bilete de valoare care mai erau pe suport de hârtie în folosință în 2022 erau cele emise înainte de februarie 2022 și care rămâneau valabile până la expirarea lor.
Pentru acordarea biletelor de valoare, angajatorii semnează convenții cu emitenții de bilete de valoare. Problema e că, în cazul tichetelor de creșă, mai puțin folosite decât cele de masă, de pildă, nu există la acest moment emitenți care să pună la dispoziție astfel de bilete de valoare - ca atare, deși există la nivel legislativ, acum angajatorii nu pot pune, practic, la dispoziția angajaților acest beneficiu extrasalarial.
Tocmai de aceea, propunerea legislativă prevede acordarea contravalorii tichetelor de creșă în bani doar în situația în care „tichetele de creșă nu pot fi emise pe suport electronic”.
Într-adevăr, dacă ne uităm pe lista unităților emitente de bilete de valoare publicată de Ministerul Finanțelor, niciunul dintre emitenți nu are listate tichetele de creșă, chestiune confirmată și de oferta prezentată de fiecare emitent pe site-ul comercial propriu.
Bine de știut: Începând din aprilie, tichetul de creșă a ajuns la 600 de lei. Valoarea acestuia a fost în permanență actualizată.
--- Actualizare 5 septembrie 2023 ---
La final de august 2023, Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a unităților emitente de tichete pe suport electronic din România, unde vedem că există la acest moment două unități care emit și tichete de creșă pe suport electronic - e vorba de UP România și Edenred.
O posibilă explicație pentru lipsa acestor tichete la emitenți?
În normele de aplicare ale Legii 165 vom găsi o condiție absolut necesară pentru acordarea tichetelor de creșă: între emitenții acestor tichete (nu angajatorii) și creșe/entități asimilate creșelor trebuie să existe contracte de prestări servicii încheiate.
Tot normele de aplicare indică faptul că ele ar putea fi acceptate chiar și de persoanele care lucrează ca bone - cu forme legale însă (detalii, aici). Aceeași condiție, însă: bona trebuie să aibă încheiat contract cu emitentul de bilete.
Totodată, spre deosebire de tichetele de masă, de cadou ori de vacanță, tichetele de creșă nu au vocația de a fi la fel de utilizate în practică, inclusiv din cauza dezinteresului angajatorilor de a acorda o sumă atât de mare, lunar, ca beneficiu extrasalarial - vorbim, totuși, la ora actuală, de 570 de lei lunar. Cumulat cu eventuale alte beneficii, precum tichetele de masă sau banii de vacanță, vorbim de angajatori cu bugete salariale destul de generoase.
Conform schemei de funcționare, ar trebui ca unitățile emitente să încheie mai întâi contracte cu creșele sau bonele autorizate. Realitatea ne arată însă că cei mai mulți părinți apelează la serviciile unor bone neautorizate, ca atare, nu vor putea beneficia de tichete de creșă, cu toată disponibilitatea angajatorilor de a oferi aceste sume de bani, întrucât aceste bone nu vor putea să încheie contracte cu emitenții de bilete de valoare.
Așadar, ideea de a acorda contravaloarea în bani a acestor tichete ar putea răspunde mai bine nevoilor reale ale părinților. De notat că forma adoptată de Senat a textului de lege nu include și plata serviciilor oferite de bone, fie ele și autorizate. Textul de lege se referă la „creșe sau entități asimilate acestora în care angajații au copii înscriși”.
În forma propusă inițial, aceea de a da banii direct părinților, s-ar fi încurajat practica neautorizată a serviciilor oferite de bone, precum și folosirea banilor în alte scopuri decât cele intenționate prin lege de către părinții beneficiari.
În fine, e bine de știut că angajatorii pot sprijini părinții prin acordarea unor sume de bani pe care aceștia să le folosească pentru creșe și bone sau prin punerea la dispoziție în mod direct a serviciilor de creșă afiliate sau interne, dar la nivel de taxare vorbim de o fiscalizare completă - impozit și contribuții - pentru sumele ce reprezintă avantaje salariale. În schimb, tichetele de creșă fac obiectul doar al impozitului, nu și a contribuțiilor.
Ca atare, ar fi necesar ca propunerea legislativă să fie completată și cu regimul fiscal aferent acestor plăți făcute direct creșelor sau entităților asimilate, altfel sumele acordate de angajatori vor fi taxate ca orice alt beneficiu extrasalarial - aplicându-li-se impozit și contribuții integral.
Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie votată la Camera Deputaților, trebuie să fie apoi promulgată de președintele statului și, ulterior, legea să fie publicată în Monitorul Oficial.
comancorinaadelina