UPDATE: Principalele modificări aduse noii legi a dialogului social. Competența în cazul conflictelor de muncă și alte măsuri oficializate joi prin OUG

OUG nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Codului muncii a fost pus în dezbatere la Ministerul Muncii pe 22 februarie, dar abia miercurea aceasta a fost adoptată, adică, trei luni mai târziu. Ordonanța a fost publicată joi în Monitorul Oficial și mare parte dintre prevederile sale se aplică deja, cu excepția prevederilor art. I pct. 65 - 66, care intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial (adică pe 24 iunie).

„Guvernul a aprobat astăzi actul normativ prin care se flexibilizează Legea dialogului social, practic, prin dialog constant și activ, echipa guvernamentală reușind, în mandatul actualului guvern, să găsească soluții pentru a trece cu bine perioada extrem de complicată pe care o traversăm - mă refer la consultarea partenerilor sociali, consultarea cu mediul de afaceri, cu structurile asociative şi cu cei care au avut un cuvânt de spus privind bunul mers al societății. De altminteri, și ce s-a întâmplat în ultimele zile ne arată cât e de important ca dialogul deschis și consultările să stea la baza relației dintre guvern, sindicate, patronate, indiferent de sectoare de activitate. Ordonanța de urgență aprobată astăzi în guvern modifică în acest sens, al flexibilizării și încurajării negocierilor colective la nivel de sector și de activitate, atât Legea dialogului social, cât și Codul Muncii, pe care le pune în acord cu recomandările europene, cu cele ale Organizației Internaționale a Muncii și cu angajamentele asumate prin Programul Național de Redresare şi Reziliență”, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului la finele ședinței de Guvern de miercuri, în care a fost adoptată ordonanța.

Pe de o parte, OUG 42 se referă la următoarele modificări în noua lege a dialogului social:

• inițierea negocierii colective: angajatorul are 15 zile calendaristice, în loc de 5 zile, la dispoziție de la data declanșării procedurilor de negociere ca să facă convocarea și să organizeze prima ședință de negociere; se înlocuiește peste tot termenul de renuniune cu cel de ședință;
• pentru a se asigura o protecție extinsă a capitalului românesc, format preponderent din IMM-uri, se introduce prevederea ca, în toate contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel național, să se insereze clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri; asta e valabil în condițiile în care în sectorul de negociere colectivă există sau se înființează IMM-uri; dacă în CCM-ul încheiat la nivel de sector de negociere colectivă sau național, nu se introduc clauze specifice fiecărei categorii de IMM-uri, IMM-urile respective nu au obligația aplicării acelui CCM, iar CCM-ul va fi respins la înregistrare;
• se corelează prevederile aplicabile acordurilor colective similar celor aplicabile contractelor colective de muncă;
• la negocierea CCM la nivel sectorial participă un reprezentant al organizațiilor patronale reprezentative ale IMM-urilor, îndreptățite să participe la negociere conform legii; refuzul scris de participare/semnare nu reprezintă însă motiv de neînregistrare a CCM-ului;
• se introduce prevederea conform căreia nulitatea unei clauze a contractului colectiv de muncă negociate cu nerespectarea articolelor referitoare la negocierea colectivă în sistemul bugetar, poate fi cerută de către părţile interesate, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie, respectiv poate fi invocată de către instanţă, din oficiu, pe durata existenţei contractului colectiv de muncă; nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanţele judecătoreşti competente, la cererea părţii interesate, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie;
• se abrogă prevederea potrivit căreia dacă nu există contract colectiv de muncă în vigoare, conflictul colectiv de muncă poate avea ca obiect revendicări ale angajaţilor/ lucrătorilor privind apărarea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social, întrucât conține o interdicție generală privind declararea grevei pe parcursul contractului colectiv de muncă; 
• toate organizațiile sindicale vor putea declanșa conflictul colectiv de muncă;
• cadrul legal de stabilire a sectoarelor de negociere colectivă şi a codurilor aferente
  acestora se va stabili prin ordin al ministrului muncii si solidarității sociale, iar nu prin hotărâre de Guvern, cum este în prezent; la finele proiectului de OUG cei de la minister au precizat că HG nr. 171/2023 (actualele sectoare de negociere colectivă) va fi abrogată în 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței; schimbarea actului prin care se stabilesc sectoarele este motivată de „asigurarea flexibilității în procedura de revizuire a sectoarelor de negociere colectivă”;
• se redefinesc termeni precum „organizație sindicală”, „depozitar al contractului/ acordului colectiv de muncă”, „sector de negociere colectivă” ș.a., sunt aduse multiple modificări la constituirea și organizarea sindicatelor și patronatelor și sunt corectate, prin proiectul de OUG, mai multe erori materiale din cuprinsul noii legi;
• pe toată durata participării la grevă, CIM-ul sau raportul de serviciu se va suspenda la inițiativa angajatului, iar nu de drept, cum e acum;
• orice act de ingerință al angajatorilor, patronilor sau al organizațiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanții sau membrii lor, în constituirea organizațiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor va fi sancționat cu amendă de la 20.000 - 25.000 de lei;
• orice intervenție din partea autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor acestora în alegerea reprezentanților angajaților/lucrătorilor ori în împiedicarea desfășurării acestor alegeri va fi sancționată cu amendă de la 30.000 la 50.000 de lei. 

Apoi, în ceea ce privește Codul muncii, OUG prevede următoarele chestiuni:

• plata zilelor de concediu de îngrijitor;
• corelarea cu noua lege a dialogului social în privința obligativității negocierii colective angajatorilor cu cel puțin 10 angajați, în loc de 21;
• stabilirea competenței tribunalului ca instanță competentă pentru judecarea conflictelor individuale și colective de muncă, după ce din noua lege a dialogului social dispăruseră prevederile de competență și orice referire la conflictele individuale de muncă;
• stabilirea unui termen de apel de 10 zile de la data comunicării hotărârii;

De asemenea, avem o prevedere care stabilește că litigiile aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a ordonanței (25 mai) se judecă de către instanțele competente la data sesizării acestora; dispoziţiile referitoare la competenţa se aplică şi proceselor înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a ordonanței.

În fine, termenele de apel care au început să curgă și nu s-au împlinit la data intrării în vigoare a ordonanțe de urgență continuă să curgă timp de 10 zile de la publicarea ei, adică până pe 4 iunie.