Munca zilieră - cele mai importante aspecte pe care firmele și PFA-urile trebuie să le cunoască

Muncă necalificată, prestată doar în anumite domenii de activitate

Zilierul, care poate fi și un cetățean străin, nu doar un cetățean român, poate lucra cu ziua în activitățile care se desfășoară în mod întâmplător, sporadic sau accidental, deci care nu au caracter permanent. O persoană poate desfășura activități ca zilier numai dacă a împlinit vârsta de cel puțin 16 ani, sau dacă e între 15-16 ani are nevoie de acordul părinților/reprezentanților legali. Beneficiarul, adică cel pentru care se lucrează, poate fi o entitate publică, o persoană juridică sau chiar o persoană fizică autorizată. Iar între cele două părți nu e necesară încheierea unui contract de muncă, deși vorbim tot de un raport de muncă. 

„Raportul de muncă dintre zilier și beneficiar sau un împuternicit al acestuia se stabilește în condițiile prevăzute la art. 2, prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă”, prevede Legea zilierilor. 

Nu se poate folosi muncă zilieră în orice domeniu de activitate, ci doar în cele listate în Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri:

• activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice.
• agricultură, vânătoare și servicii anexe;
• silvicultură, cu excepția exploatări forestiere;
• pescuit și acvacultură;
• activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor;
• publicitate;
• activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste (săpături arheologice);
• creșterea materialului săditor - creșterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operațiuni de îngrijire/curățare a pomilor, activități ale pepinierelor, cu excepția celor pentru arbori de pădure;
• activități de interpretare artistică - spectacole, activități-suport pentru interpretarea artistică - spectacole, activități de gestionare a sălilor de spectacole și tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea sa;
• creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor animale;
• activități de alimentație (catering) pentru evenimente;
• activități de întreținere peisagistică - plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de locuit particulare, precum și întreținerea spațiilor verzi din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale;
• restaurante;
• baruri și alte activități de servire a băuturilor;
• activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale;
• hoteluri și alte facilități de cazare; facilități de cazare similare; facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată - tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea acestuia;
• facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată - cabane;
• activități ale bazelor și cluburilor sportive;
• activități de manipulare a mărfurilor și activitățile de curățenie și întreținere în domeniile enumerate anterior.

Registrul zilierilor, obligatoriu

Chiar dacă nu e obligatorie încheierea unui acord scris, cum e contractul de muncă, între zilier și beneficiar, dintotdeauna a existat necesitatea de a avea un registru al muncii ziliere, ca formalitate privind prestarea acestei munci - de cine, când ș.a.m.d.. Doar că, în anii trecuți, vechile registre de hârtie s-au transformat în registrul electronic.

Astfel, cei care folosesc munca lucrătorilor cu ziua trebuie să treacă în Registrul electronic al zilierilor datele de identificare ale beneficiarului muncii, dar și ale lucrătorului, zilnic, înainte de începerea activității (sau lunar, în unele cazuri). Registrul electronic al zilierilor poate fi folosit atât în varianta pentru dispozitive mobile (aplicația se numește "Inspecția Muncii"), cât și în versiunea pentru laptopuri sau desktopuri (accesibilă pe site-ul Inspecției Muncii).

În cazul beneficiarului, în registrul electronic se vor trece: CUI/CIF, denumire, listă coduri CAEN, sediu social – județ, localitate, adresă, e-mail. Se vor trece și datele persoanei împuternicite (nume, prenume, e-mail, cod numeric personal) și datele privind locul de desfășurare a activității (județ, localitate, adresă).

În privința zilierilor, informațiile ce vor fi transmise autorităților vor conține date privind CNP ori alt identificator - în cazul cetățenilor străini -, nume, prenume, cetățenie/apatrid și date privind activitatea desfășurată de aceștia:

• data și ora începerii activității zilierului;
• ocupația, respectiv denumirea activității desfășurate de zilier;
• numărul orelor lucrate de zilier/zi;
• remunerația brută (inclusiv zilnică) și cea netă (inclusiv confirmarea acordării sumei nete);
• activitatea economică conform CAEN - cod CAEN activitate desfășurată;
• instruirea de securitate și sănătate în muncă, respectiv confirmarea participării la instruirea respectivă.

Lipsa introducerii acestor detalii în registru le poate aduce beneficiarilor amenzi de până la 6.000 lei.

Notă: Metodologia de întocmire şi transmitere a Registrului electronic de evidenţă a zilierilor, precum şi înregistrările care se efectuează în acesta se regăsesc în Ordinul ministrului muncii nr. 1140/2020.

Remunerația minimă și acordurile de plată

Chiar dacă remunerația brută orară a zilierilor se stabilește prin negociere directă cu beneficiarul, conform Legii 52/2011, ea nu poate fi mai mică decât valoarea pe oră a salariului minim brut pe țară - concret, în 2023, asta înseamnă 18,145 lei/oră, conform HG 1.447/2022. Nerespectarea obligațiilor privind remunerația minimă pentru fiecare categorie de zilier poate fi amendată cu 10.000 lei.

Ca termen de plată, legea propune regula plății la final de zi. Excepțional, remunerația se poate plăti la final de săptămână sau lunar ori la finele perioadei de desfășurare a activității (dar nu se pot face plăți la mai mult de 30 de zile distanță, minimul fiind lunar), dacă și numai dacă zilierul a fost de acord - iar pentru acest lucru e nevoie de exprimarea unui acord scris (beneficiarul e obligat „să plătească zilierului remunerația cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfârșitul fiecărei zile; plata remunerației se poate realiza cel mai târziu la sfârșitul săptămânii sau al perioadei de desfășurare a activității, respectiv lunar, în situația în care perioada de desfășurare a activității depășește 30 de zile, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar sau un împuternicit al acestuia”). 

Lipsa acordului de plată scris este adesea una dintre chestiunile amendate de inspectorii de muncă ce vin în control la beneficiari. Acordul se exprimă în prima zi în care zilierul începe activitatea la beneficiar.

Nu trebuie uitată nici remunerația minimă ce poate fi acordată minorilor. Cei de peste 15 ani pot lucra cu ziua, însă în limita a șase ore pe zi, 30 de ore pe săptămână. "Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă", se prevede în Legea zilierilor.

Important! Dovada plății remunerației se face prin semnătura zilierului în Registru. La solicitarea inspectorilor de muncă beneficiarul face dovada plăţii remuneraţiei către zilier cu documente justificative înregistrate în contabilitate conform prevederilor legale. Ordinul ministrului muncii nr. 831/2015 conține normele de aplicare ale Legii zilierilor și mai multe detalii practice privind activitatea zilieră, cu singura precizare că ordinul nu a fost actualizat cu referirile la registrul electronic.

Fiscalizarea remunerației

Pentru remunerația zilierilor, beneficiarii muncii ziliere trebuie să achite la stat impozit pe venit (cotă 10%) și contribuție la pensii (cotă 25%). Practic, aceste taxe se scad din remunerația brută, zilierii primind efectiv remunerația netă. Calculul, plata și declararea impozitului pe venit datorat pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilier sunt în sarcina beneficiarului sau unui împuternicit al acestuia (se folosește tot D112, ca în cazul salariaților) - așadar, nicio obligație fiscală pentru zilier.

În 2023, avem de completat discuția privind impozitul și contribuția la pensie cu un aspect important de reținut pentru zilierii ce activează în zona de baruri și restaurante - prevederile Legii bacșișului nu li se aplică și zilierilor.  În tot cuprinsul Legii nr. 376/2022 nu regăsim nicio referire la „lucrători”, ci doar la „salariați”: sumele provenite din bacșiș se distribuie salariaților, operatorii stabilesc prin regulament intern regulile de distribuire către salariați, distribuirea sumelor către salariați nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor, sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați sunt încadrate ca venituri din alte surse, impozitul pe venit datorat de salariat ș.a.m.d.. E destul de clar, așadar, că legiuitorul a vrut să se refere doar la salariați, iar nu și la alte categorii de lucrători.