De ce mitul că banii nu aduc fericirea este fals pentru cei mai mulți dintre noi
Pentru cei mai mulți oameni, banii chiar pot să aducă fericirea, după cum arată un nou studiu citat de Insider.
Însă, nu toată lumea este mai fericită pe măsură ce venitul lor crește, potrivit studiului condus de cercetătorul în psihologie Matthew Killingsworth de la Școala Wharton a Universității din Pennsylvania, psihologul și câștigătorul premiului Nobel Daniel Kahneman și psihologul Barbara Mellers.
Membrii celui mai nefericit dintre grupuri își ating limita fericirii atunci când ajung să câștige 100.000 de dolari pe an, potrivit cercetării.
Studiul a fost o încercare a cercetătorilor de a găsi un numitor comun între două studii realizate separat de Killingsworth, respectiv Kahneman. Mellers a jucat rolul de arbitru.
Kahneman și Angus Deaton au descoperit în 2010 că fericirea crește treptat în același timp cu veniturile până la o anumită sumă, după care se oprește.
Cercetătorii au concluzionat că, în medie, bunăstarea emoțională crește până când oamenii reușesc să câștige între 60.000 și 90.000 de dolari pe an. Pentru a realiza studiul, cercetătorii au folosit un sondaj la care au participat 1.000 de americani în perioada 2008-2009.
Fericirea se plafonează la venitul de 100.000 de dolari pe an pentru 15-20% dintre oameni
Spre deosebire de Kahneman, Killingsworth a publicat un studiu în 2021 din care reieșea că fericirea crește mereu odată cu venitul. Cu alte cuvinte, cercetătorul a descoperit că nu există o limită superioară a fericirii, ceea ce contrazice dezvăluirile lui Kahneman.
Killingsworth a ajuns la această concluzie după ce a analizat niște clasamente ale fericirii făcute de 33.000 de americani care au contribuit la studiu folosind o aplicație de telefon.
Într-o reanalizare a datelor obținute în cele două studii anterioare, Killingsworth, Kahneman și Mellers au descoperit că plafonul fericirii există doar în rândul a 15-20% dintre oamenii care sunt cel mai puțin fericiți.
Fericirea lor „crește repede” în partea inferioară a intervalului veniturilor, înainte de a se „plafona abrupt la 100.000 de dolari la aproape 0”, au scris cercetătorii.
Benzina a atins cel mai mare preț de la începutul anului și se apropie de motorină
Benzina s-a scumpit din nou, atingând cel mai mare preț de la începutul anului și reducând diferența de preț dintre acest carburant și motorină.
Potrivit Peco-online, prețul mediu pentru un litru de benzină standard era ieri de 6,69 lei. Ultima dată când benzina a avut acest preț a fost pe 6 decembrie 2022. În acea lună s-a înregistrat și minimul ultimelor 12 luni - 6,02 lei pe litru, în ultimele zile ale anului.
Benzina a pornit anul 2023 la nivelul de 6 lei si 38 de bani, după suspendarea compensării de 50 de bani la finalul anului trecut, iar de atunci prețul ei a crescut ușor, dar constant.
Motorina standard a evoluat în sens opus. A pornit anul la 7 lei și 57 de bani pe litru, și după un vârf de 7,74 de lei la finalul lunii ianuarie a intrat pe scădere. Prețul mediu pentru un litru de motorină standard era ieri de 7,33 lei.
Astfel, s-a redus și diferența dintre benzină și motorină. În prezent, diferența de preț dintre variantele standard ale benzinei și motorinei este de aproximativ 70 de bani. Anul trecut, diferența dintre prețul benzinei și motorinei - creată în martie 2022, s-a apropiat și de 1,5 lei.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a semnat contractul pentru elaborarea unui master plan necesar dezvoltării reţelei de piste de biciclete la nivelul municipiului Bucureşti, care va permite investiţii în transportul urban alternativ cu bani europeni.
„Facem un pas important pentru dezvoltarea infrastructurii pistelor pentru biciclete în Capitală. Am semnat contractul pentru elaborarea unui master plan pentru dezvoltarea reţelei de piste de biciclete la nivelul municipiului Bucureşti care ne va permite să facem investiţii în transportul urban alternativ cu bani europeni. Master planul va fi elaborat de F.I.P. Consulting SRL, valoarea contractului este de 530.000 lei, iar termenul de elaborare este de 12 luni”, a scris Nicușor Dan duminică, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit primarului, acest document va sta la baza proiectelor de dezvoltare a unei reţele extinse de piste pentru biciclete. De asemenea, planul va identifica şi prioritiza trasee optime atât pe străzile principale, cât şi pe cele secundare, ţinând cont de nevoile utilizatorilor actuali sau potenţiali, trafic, zone de interes, dar şi de dezvoltarea urbanistică a unor zone din oraş.
„Astfel, reţeaua de piste pentru biciclete va fi conectată cu pistele deja existente sau în curs de execuţie şi va face legătura între zonele rezidenţiale şi zonele principale de interes, precum locuri de muncă, de educaţie, zone comerciale, instituţii, dar şi cu localităţile limitrofe Capitalei”, a mai precizat Nicuşor Dan, potrivit Agerpres.
Comentarii articol (0)