avocatnet.ro 
Proporționalitatea concediului cu perioada de activitate efectiv prestată
Codul muncii nu mai prevede acum expres ideea de proporționalitate a concediului de odihnă cu activitatea prestată, dar prevede câteva exemple de situații în care, chiar dacă angajatul nu e la muncă, adică nu prestează efectiv activitate, se consideră perioade de activitate prestată în cazul acordării dreptului la concediul de odihnă - perioada de concediu medical, de exemplu.
Dar ideea în sine subzistă: principiul proporţionalităţii concediului de odihnă cu activitatea prestată - pro rata temporis - se aplică chiar dacă actuala formă a Codului muncii nu mai prevede expres ideea de proporționalitate, așa cum sublinia Curtea Constituțională printr-o decizie mai veche.
Astfel, dreptul la concediul de odihnă se dobândește puțin câte puțin, pe măsură ce angajatul prestează activitate, dar regula este că el se acordă în anul în curs, iar nu anul următor. Totodată, mai prevede Codul muncii, concediile ar trebui să se efectueze conform unei programări anuale, realizate de angajator cu consultarea angajaților, fie colectiv, fie individual, încă din anul precedent pentru anul următor.
Statistic, probabil, cei mai mulți angajați își iau concediul (perioada cea mai lungă de concediu, mai exact) în perioada sezonului estival. Astfel, un angajat poate ajunge să-și ia tot concediul la care ar avea dreptul în anul curent în iunie, iulie sau august. Sau să-l efectueze pe tot chiar în primele luni ale anului, cu voia angajatorului său, desigur. Ce se întâmplă însă dacă pleacă din firmă la scurt timp după ce revine din concediu?
Mulți angajatori consideră că sunt îndreptățiți să rețină din ultimul salariu acea indemnizație de concediu corespunzătoare zilelor pe care angajatul le-a primit în plus în acel an. Doar că legea nu le dă dreptate în privința acestor rețineri operate din proprie inițiativă.
Reținerile salariale nelegale
Într-un exemplu concret, angajatul și-a luat toate zilele de concediu la care ar avea dreptul în 2023 în primele două luni ale anului - 20 de zile, mai exact. Când s-a întors din concediu, și-a făcut cunoscută intenția de a pleca din firmă și a depus demisia, la scurt timp.
În Codul muncii scrie că salariatul „care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie”. În mod normal, angajatul e cel care ar trebui să restituie de bunăvoie acele diferențe reprezentând indemizație de concediu de odihnă aferentă zilelor la care nu avea dreptul din 2023. Asta ar însemna că angajatorul, când îi pune în vedere angajatului că are de restituit suma X, îi arată ce reprezintă și cum a fost calculată, se întâlnește cu buna-credință a angajatului, care semnează o convenție conform căreia îi restituie, conform legii, suma învederată, cel târziu după ce primește ultimul salariu, să zicem.
Doar că angajatul nu vrea să facă acest lucru și nu consideră că-i datorează nimic angajatorului. Dacă obligația nu se îndeplinește de bunăvoie, se gândește angajatorul, ar trebui atunci să fie îndeplinită „cu forța”. Însă angajatorul nu e în măsură să exercite acest rol prin care își recuperează, silit, suma de la angajat.
„Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege”, iar „reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă”, prevede Codul muncii.
Prevederile Codului muncii nu îi oferă un temei angajatorului pentru a opera o reținere salarială în situații precum cea în discuție. Inclusiv printr-o decizie a Curții Constituționale de anul trecut, s-a reamintit faptul că angajatorii nu se pot folosi de decizii de imputare în cazul pagubelor produse de angajați - dacă există acord pentru recuperarea sumelor datorate și acestea nu depășesc un anumit cuantum maxim stabilit de Codul muncii, se pot face rețineri salariale, însă altfel nu.
Ce-i rămâne angajatorului să facă dacă vrea neapărat să recupereze acele sume pe care angajatul nu vrea să le restituie benevol? Să meargă în instanță și să ceară recuperarea lor.
O discuție conexă, despre acordarea zilelor de concediu în avans, corespunzătoare dreptului din anul următor - aici.
emiliaa