Numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut în februarie

Numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut în februarie

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în februarie 2023, de 10.198 (plus 146 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.137, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.477 de lei, din care 20.061 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.765 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform Agerpres.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 743 persoane. Pensia medie era de 5.796 de lei, din care 2.552 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.057 de lei (2.525 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.381 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.479 de lei, din care 7.531 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 559 de persoane, media fiind de 8.502 de lei, din care 2.818 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.662 de pensionari, pensia medie fiind de 5.108 de lei, din care 2.447 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Ministrul Economiei: Impactul crizei financiare din SUA asupra economiei României este relativ redus

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi, că impactul crizei financiare din SUA asupra economiei româneşti va fi „relativ redus”, scrie Agerpres.

„În ultima perioadă, după cum vedeţi, ne confruntăm cu mai multe crize suprapuse. Am avut acea criză pandemică, criza energetică, care nu s-a terminat, şi situaţia financiară din SUA. Nu vă pot da o estimare a impactului pe care această criză financiară din SUA îl are asupra economiei României. Din informaţiile pe care le am, impactul este minimal sau unul relativ redus”, a răspuns jurnaliştilor ministrul Economiei, Florin Spătaru, atunci când a fost întrebat dacă va fi afectată creşterea economică a României.

Pe de altă parte, susţine ministrul Florin Spătaru, rezilienţa României a crescut substanţial mai ales în contextul în care devenim parte integrată dintr-o piaţă unică europeană, iar la acest nivel discutăm de o independenţă economică a Uniunii Europene.

„România poate să ofere foarte mult pentru că avem această tradiţie industrială, avem capacităţi de producţie şi putem să oferim soluţii atât prin capacităţile pe care le avem, dar şi prin dezvoltările industriale. Suntem o ţară care are un nivel ridicat de independenţă, suntem a şasea cea mai mare ţară din Uniunea Europeană, şi suntem a nouăsprezecea ţară la nivel mondial din perspectiva complexităţii economice. Avem prin aceste avantaje, pe care trebuie să le promovăm corespunzător, capacitatea de a aduce şi atrage sectoare economice care în Europa, cel puţin în ultima perioadă, au fost externalizate către alte zone”, a declarat ministrul Economiei, Florin Spătaru.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, s-a aflat joi la Iaşi, unde a avut mai multe întrevederi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri local. Tot în cursul zilei de joi, ministrul s-a întâlnit cu reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie din Iaşi şi alte judeţe ale Moldovei.

Boloş: Jumătate de milion de familii şi-au plătit deja facturile din bani europeni

Românii vulnerabili au folosit 155 milioane lei pentru plata facturilor la utilităţi, prin intermediul cardurilor de energie, în perioada 20 februarie - 16 martie 2023, în total. Au fost efectuate peste 500.000 de plăţi, din care 88.000 (17,6%) prin mijloace electronice, anunță Ministerul Fondurilor Europene.

„La mai puţin de o lună de la startul utilizării cardurilor pentru energie, mai mult de jumătate de milion de familii au folosit banii puşi la dispoziţie din fonduri europene pentru a-şi achita facturile. Beneficiarii au la dispoziţie trei metode de plată, pentru a achita repede şi simplu facturile la energie. Sunt 9.000 factori poştali şi agenţi poştali cu aparate optice pentru scanat documente, la care se pot plăti facturile. De asemenea, a crescut numărul celor care achită online, faţă de primele zile de utilizare a aplicaţiei. Avem deja 88.000 astfel de plăţi”, a spus Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, potrivit Agerpres.

„Am încercat, împreună cu Poşta Română, să punem la dispoziţia beneficiarilor toate informaţiile necesare pentru a-i sprijini pe parcursul implementării programului, iar pentru situaţiile punctuale aceştia primesc ajutor prin call center-ul dedicat 0319966”, a adăugat el.

Până în prezent, peste 2,11 milioane de carduri au ajuns la beneficiari, urmând ca numărul lor să mai crească pe măsură ce se soluţionează anchetele sociale.

Potrivit MIPE, în situaţia în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuieşte acolo, se recomandă reglementarea juridică a situaţiei reale sau solicitarea unei anchete sociale la primărie, care să stabilească numărul şi persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poştă, iar ulterior se actualizează lista.

Beneficiază de această măsură aproximativ 4 milioane de români, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde lei.

Ajutorul se acordă în două tranşe, a câte 700 lei fiecare, şi poate fi utilizat pentru plata următoarelor servicii/produse: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.