Echinocțiul de primăvară are loc astăzi. Când se va schimba ora

Echinocțiul de primăvară are loc astăzi. Când se va schimba ora

Echinocțiul de primăvară în 2023 are loc luni, pe 20 martie, la ora 23:24 (ora României). Momentul marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Trecerea la ora de vară va fi la câteva zile după echinocțiul de primăvară, în data de 26 martie.

Echinocțiul de primăvară este pe 20 martie 2023

În acest an, echinocțiul de primăvară va fi în ziua de luni, 20 martie și este data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric.

Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi” (potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu, 2000).

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” - „egal” şi „nox”, „noctis” - „noapte”.

Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară. În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. 

Trecem la ora de vară pe 26 martie

România trece la ora de vară pe data de 26 martie, care devine, astfel, ziua cea mai scurtă a anului, având, teoretic, 23 de ore. În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore, la ora de iarnă). 

Revenirea la ora de iarnă se va face duminică, pe data 29 octombrie 2023, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00, iar lumina solară va fi pentru mai puține ore pe cer, iar astfel noaptea devine mai lungă. Când trecem la ora de iarnă, dormim cu o oră mai mult. Ziua de 29 octombrie 2023 va avea 25 de ore.

Proiect: Românii ar putea consuma fructe și legume crescute în orașe

Românii ar putea consuma plante crescute în spaţii fixe (clădiri) sau mobile amplasate în proximitatea centrelor de comercializare sau de prelucrare, potrivit unei propuneri legislative privind stimularea horticulturii în medii controlate şi a horticulturii urbane iniţiate de preşedintele grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, deputatul Varujan Pambuccian.

„Horticultura în medii controlate este o modalitate de creştere a plantelor în spaţii izolate din punct de vedere climatic, chimic şi biologic în scopul utilizării producţiei obţinute pentru consumul uman, ca hrană în stare proaspătă sau procesată, în scopuri medicinale, precum şi pentru obţinerea furajelor verzi pentru animale”, prevede proiectul depus la Parlament.

Potrivit acestuia, într-o încăpere plantele pot fi crescute pe suprafeţe etajate. În acest caz, suprafaţa cultivată este dată de produsul dintre suprafaţa unui etaj şi numărul de etaje sau, dacă suprafeţele etajelor diferă, de suma acestora. În cazul în care tehnologia utilizată permite o densitate mai mare a plantelor, suprafaţa cultivată va fi alterată cu un coeficient supraunitar reprezentând raportul dintre densitatea culturii realizate în tehnologia respectivă şi cea a culturii de acelaşi tip realizate în horticultura convenţională.

Proiectul defineşte horticultura urbană ca fiind practica cultivării plantelor horticole (legumicole, inclusiv a ciupercilor, pomicole sau floricole comestibile) în scopul utilizării lor ca hrană în stare proaspătă sau procesată sau în scopuri medicinale în spaţiul intravilan al localităţilor.

Propunerea prevede, totodată, proceduri clare conform cărora produsele vor fi etichetate ca fiind din medii controlate sau necontaminate chimic şi bacteorologic, precum şi sancţiuni în Codul penal pentru schimbarea destinaţiei unei investiţii sau amendă pentru nedepunerea la termen de către beneficiari a situaţiei economico-financiare.

De asemenea, se stipulează că politica agricolă a ministerului de resort va cuprinde anual măsuri privind stimularea dezvoltării agriculturii în medii controlate, constând în principal de acordarea de fonduri nerambursabile, iar beneficiarul fondurilor are obligaţia menţinerii specificului investiţiei pentru o perioadă de 10 ani şi va prezenta anual finanţatorului un raport privind situaţia economico-financiară a fermei realizate utilizând fondurile respective.

Primăriile localităţilor cu peste 100.000 de locuitori au obligaţia, potrivit propunerii legislative, să întocmească şi să obţină aprobarea consiliilor locale, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru strategii privind horticultura urbană şi amplasarea unităţilor de producţie în medii controlate în spaţiul intravilan sau extravilan al localităţii.

„Proiectul vizează aducerea şi în România a unor tehnologii care deja au peste 20 de ani vechime în lume şi care sunt «osatura» a ceea ce eu numesc «A treia revoluţie agrară». Dacă prima revoluţie a permis creşterea plantelor şi producerea hranei în general în proximitate, legând într-un fel sau altul comunităţile umane de un anumit loc, de geografia lui, lucru care a condus la toată organizarea socială în care trăim astăzi, a treia revoluţie agrară vine cu delocalizarea producţiei de hrană, adică nu mai contează în ce zonă pedoclimatică te afli sau în ce moment al anului iniţiezi o cultură. Poţi să cultivi practic orice, indiferent de unde eşti din punct de vedere geografic aşezat la un moment dat”, a explicat, pentru Agerpres, Varujan Pambuccian.

Cioloș cere Comisiei Europene reevaluarea ajutoarelor pentru fermierii români în contextul exportului de cereale din Ucraina

Dacian Cioloș i-a cerut comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, reevaluarea ajutoarelor compensatorii pentru fermierii români pentru a face față impactului războiului din Ucraina.

Dacian Cioloș a transmis, în cursul zilei de azi, o solicitare către actualul comisar Janusz Wojciechowski prin care cere reevaluarea cuantumului ajutorului financiar alocat României pentru fermierii români afectați de războiul din Ucraina.

„Vă scriu despre pachetul de compensații pregătit de Comisia Europeană pentru a ajuta fermierii din țările cele mai afectate de războiul din Ucraina, și anume România, Bulgaria și Polonia. Am observat cu dezamăgire că pachetul de măsuri propus pentru România nu corespunde realității situației pe care o îndură fermierii români și este total insuficient pentru a compensa pierderile și impactul economic major pe care l-au suferit producătorii români de cereale”, se arată în introducerea scrisorii europarlamentarului român.

„România a fost una dintre principalele rute de tranzit pentru cerealele ucrainene, cu scopul de a exporta apoi în țări terțe și anume prin portul Constanța. Pe lângă coridoarele de solidaritate, aproape 14% din producția de cereale ucraineană din 2022 a intrat în România în ultimele luni. (...)

Uniunea Europeană trebuie să ofere răspunsuri pe măsura șocului economic reprezentat de importurile de cereale ucrainene la prețuri mult mai mici decât cele de pe piețele locale de cereale europene. Importurile ucrainene au afectat foarte mult piața internă, capacitățile de depozitare și au pus presiune scăzând prețurile producătorilor locali, care nu au capacitatea de a concura cu cerealele la preț scăzut provenite din Ucraina care intră în România sub liberalizarea temporară a comerțului UE cu Ucraina. (...)

Fermierii români sunt în pragul falimentului și au mare nevoie de sprijin financiar. Ținând cont de situația reală și de suferința fermierilor români, vă solicit urgent să reconsiderați cuantumul ajutorului financiar alocat României pentru fermierii afectați. Datele pe baza cărora a fost calculată valoarea ajutorului acordat fermierilor români nu arată imaginea reală a situației de pe teren. Prin urmare, sugerez nu doar reluarea dialogului cu autoritățile române pe această temă, ci și evaluarea situației cu date actualizate, inclusiv misiuni de informare la fața locului, deoarece unele dintre datele furnizate par să fie depășite.