Motorina s-a ieftinit din nou și a ajuns cel mai mic preț din ultimele 13 luni

Motorina s-a ieftinit din nou și a ajuns cel mai mic preț din ultimele 13 luni

Cel mai ieftin litru de motorină se putea cumpăra astăzi în România cu 7,06 lei, iar un preț asemănător nu s-a mai înregistrat în România de la finalul lunii februarie din 2022.

Motorina premium se vinde astăzi cu cel puțin 7,42 lei pe litru.

Prețul motorinei standard nu a mai fost așa atât de redus în România din 26 februarie 2022, când se vindea cu 7,11 lei.

Față de luna trecută, prețul mediu al unui litru de motorina s-a redus cu 1,7%. Astfel, un plin de 50 de litri costă cu 6 lei mai puțin decât luna trecută.

Cum e evoluat prețul motorinei în ultimele 13 luni

Motorina a încheiat anul 2021 la un preț mediu de 6 lei pe litru, iar din 2022 prețul a început să crească. În doar șase luni, prețul motorinei a crescut cu peste 50%, atingând valoarea record de 9,24 lei pe litru. A urmat introducerea compensării de 50 de bani de către stat, iar pe 1 iulie prețul motorinei era de 8,73. Au urmat mici scăderi, dar și o nouă creștere puternică în toamnă, prețul maxim pe litrul de motorină ajungând la 8,60 lei pe litru.

Pe 1 ianuarie 2023, odată cu suspendarea compensării de 50 de bani pe litru, prețul motorinei a crescut cu 40 de bani față de ultima zi din 2022, ajungând la valorea medie de 7,57 lei pe litru. A urmat o creștere în a doua jumătate a lunii ianuarie, prețul mediu ajungând în jurul valorii de 7,74 de lei pe litru, însă odată cu luna februarie au începute ieftinirile.

Ursula von der Leyen anunță mai mulți bani pentru fermieri: „Sunt recunoscătoare României care a cerut creșterea acestei sume”

Președinta Comisiei Europene a declarat joi seara, după reuniunea Consiliului European, că ajutorul dat fermierilor din țările afectate de cantitățile mari de cereale ucrainene intrate pe piață nu este suficient și că acesta va fi majorat. Anunțul său vine după ce președintele Klaus Iohannis a cerut în ședința Consiliului European majorarea sumelor.

„Aș dori să subliniez marele succes al culoarelor de solidaritate care au permis Ucrainei să exporte cantități mari de cereale și alte produse agricole. Aceasta este pe lângă Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră, a doua mare inițiativă pentru a ajuta Ucraina să-și exporte cereale. În acest context, este important să ajutăm – și am discutat despre asta – fermierii noștri din Uniunea Europeană care trebuie să facă față consecințelor pieței. Pentru că acum vin multe cereale pe piața europeană, iar asta are o influență asupra prețurilor.

Și, prin urmare, acele țări din prima linie care ajută cel mai mult nu ar trebui să sufere și să fie dezavantajate. Ca prim pas, am mobilizat peste 56 de milioane de euro din Rezerva Agricolă de Urgență. Dar acest lucru nu este suficient. Acest lucru a fost foarte clar în seara asta. Prin urmare, sunt recunoscătoare României care a făcut o moțiune și a cerut să analizăm creșterea acestei sume pentru fermierii din statele din prima linie”, a declarat președinta Comisiei Europene.

În marja Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a prezentat președintelui Comisiei Europene situația dificilă în care se află fermierii români, care trebuie sprijiniți ca urmare a pierderilor suferite. Klaus Iohannis a solicitat reanalizarea de către Comisie a situației.

Despăgubirile care revin țării noastre au fost stabilite, inițial, la 10,05 milioane de euro, o sumă care a nemulțumit profund autoritățile române.

De altfel, înainte de reuniunea de la Burxelles, președintele Iohannis a criticat Comisia pentru suma aprobată.

„Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene. Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund. Dar nu le-am văzut și nu pot să comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate - după părerea mea - contabilicește. Sunt chestiuni complicate, trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. (...) Este regretabil că astfel de abordări ultrabirocratice pun sub semnul întrebării buna credință a Comisiei” a declarat președintele înaintea Consiliului European.

Virgil Popescu anunță construirea unei conducte de gaz de 180 km. Care este traseul gazoductului

Transgaz a scos la licitaţie contractul pentru construcţia conductei de transport a gazelor naturale pe direcţia Prunişor - Orşova - Băile Herculane - Jupa, anunţă ministrul Energiei, Virgil Popescu. Gazoductul va avea o lungime de 180 km, iar fondurile vor fi asigurate inclusiv din Fondul pentru Modernizare.

„A fost făcut un nou pas pentru construcţia conductei de transport a gazelor naturale pe direcţia Prunişor - Orşova - Băile Herculane - Jupa. Transgaz a scos la licitaţie contractul pentru construcţia conductei, care va avea o lungime de 180 km, iar fondurile vor fi asigurate inclusiv din Fondul pentru Modernizare. În august 2022 am semnat autorizaţia de construire a conductei de transport gaze naturale, care prevede inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecţie catodică şi fibră optică. Totodată, proiectul de investiţii «Conductă de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor - Orşova - Băile Herculane - Jupa» a fost declarat de Guvern proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale”, a scris Virgil Popescu luni într-un mesaj pe Facebook.

Ministrul a mai precizat că proiectul este important pentru regiunea Olteniei, dar şi „o piesă vitală” pentru a diversifica rutele de transport către Vest şi pentru a face din România un hub energetic.

Conducta va trece prin judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin (municipiile Caransebeş & Orşova, plus localităţile Băile Herculane, Topleţ, Mehadia, Cornea, Domaşnea, Căzăneşti, Teregova, Armeniş, Slatina Timiş, Bucoşniţa, Buchin, Turnu Ruieni, Obreja, Prunişor, Husnicioara, Căzăneşti, Siseşti, Ilovăţ, Bâlvăneşti, Godeanu, Balta, Podeni, Cireşu şi Iloviţa).

„Prin realizarea acestei conducte se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a localităţilor din zona de interes a obiectivului, respectiv un număr de aproximativ 15.500 consumatori casnici, 94 instituţii publice (şcoli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) şi aproximativ 113 de agenţi economici în judeţul Mehedinţi precum şi aproximativ 12.000 consumatori casnici, 136 instituţii publice (şcoli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale etc) şi aproximativ 231 de agenţi economici în judeţul Caraş Severin”, a mai menţionat ministrul.