Facturile la gaze pentru consumatorii casnici ar putea creşte cu 4-5% din aprilie

Facturile la gaze pentru consumatorii casnici ar putea creşte cu 4-5% din aprilie (asociaţie)

Creşterea tarifelor de transport şi distribuţie gaze şi energie electrică de la 1 aprilie 2023 va genera, pentru consumatorii casnici, o majorare a facturilor de gaze naturale cu aproximativ 4 - 5%, însă pentru energia electrică nu există un impact direct asupra consumatorului casnic sau non casnic, creşterea tarifelor urmând a fi compensată de către stat, estimează Asociaţia Energia Inteligentă.

De asemenea, în ceea ce priveşte costurile gazelor naturale pentru clienţii non-casnici, sursa citată previzionează o creştere cu până la 10%, în funcţie de consum.

„Cu cât se vor majora - în medie - facturile persoanelor fizice ? În ceea ce priveşte impactul acestor creşteri de tarif asupra costurilor consumatorului final se prezintă astfel: 

• energie electrică - nu există un impact direct asupra consumatorului casnic sau non casnic, creşterea tarifelor urmând a fi compensată de către stat; 
• gaze naturale - consumator casnic: o creştere cu circa 4-5% faţă de preţurile efectiv achitate în luna februarie 2023; 
• consumator non casnic cu un consum sub 50.000 MWh/an - o creştere cu circa 1-2% faţă de preţurile efectiv achitate în luna februarie 2023
• consumator non casnic cu un consum peste 50.000 MWh/an - o creştere cu circa 5-10% faţă de preţurile efectiv achitate în luna februarie”, se arată în comunicatul semnat de preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

Potrivit organizaţiei, Legea 357/2022, aprobată de Parlament şi promulgată de şeful statului, prevede, că, începând cu 1 aprilie 2023 se vor adăuga în tarif (de transport şi distribuţie gaze şi energie electrică, n.r.) toate costurile care au fost suportate de operatorii de transport în anul 2021 şi anul 2022 şi care, conform legii, se vor recupera prin majorarea tarifelor începând cu 1 aprilie 2023.

„Tarifele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) nu se modifică în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei va stabili tarife reglementate de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi tarife reglementate de transport al energiei electrice, aplicabile începând cu data de 1 aprilie 2023, conform cadrului de reglementare şi prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă”, precizează sursa citată.

România are a 3-a cea mai ieftină benzină și a 4-a cea mai ieftină motorină din UE

România are unul dintre cele mai mici prețuri din Europa la benzină, dar și la motorină.

Datele luate în calcul pentru România sunt de 6,67 lei (1,35 euro) în cazul benzinei și 7,16 lei (1,44 euro) în cazul motorinei.

Potrivit datelor Comisiei Europene publicate în Weekly Oil Bulletin, prețurile carburanților din țara noastră sunt devansate doar de cele din Bulgaria și Malta în cazul benzinei, și de cele din Bulgaria, Malta și Polonia când vine vorba de motorină.

Țara cu cea mai ieftină benzină din Europa este Bulgaria unde prețul unui litru este 1,29 euro. Malta are cea mai ieftină motorină din UE, la prețul de 1,21 euro pe litru.

La polul opus, Danemarca are cea mai scumpă benzină din Europa, la peste 2 euro pe litru, iar Suedia are cea mai scumpă motorină din UE - 1,97 euro pe litru.

UE ar putea interzice secretul diferențelor de salariu dintre femei și bărbați. PE a adoptat o nouă directivă europeană

Companiile europene ar trebui să-și divulge diferențele de salarii dintre femei și bărbați, conform unor noi reguli europene care le-ar interzice și să-i întrebe pe posibilii viitori angajați despre salariile obținute la locurile de muncă anterioare. Parlamentul European a votat joi în favoarea sprijinirii unei noi directive europene care ar obliga firmele cu cel puțin 100 de angajați să ofere informații ce permit compararea salariilor. Consiliul UE va trebui să aprobe oficial acordul înainte ca textul să fie semnat și publicat în Jurnalul Oficial al UE. 

Conform unui comunicat de presă emis joi de Parlamentul European, noua legislație va cere companiilor din Uniune să divulge angajaților informații utile pentru a compara salarii și a expune diferențe de remunerare între femei și bărbați. 

Parlamentul a adoptat în plen noile norme cu 427 voturi pentru, 79 împotrivă și 76 abțineri. 

„Astfel, structurile de salarizare care compară nivelurile de remunerare vor trebui să se caracterizeze prin neutralitate din punctul de vedere al genului, atât privind criteriile care stau la baza lor, cât și sistemele de evaluare și de clasificare a locurilor de muncă. Anunțurile de posturi vacante și titlurile posturilor vor trebui să fie și ele neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se desfășoare într-un mod nediscriminatoriu. 

Atunci când raportarea remunerațiilor indică o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5%, angajatorii vor trebui să evalueze salariile împreună cu reprezentanții lucrătorilor lor. Statele membre vor trebui să instituie sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, cum ar fi amenzile, pentru angajatorii care încalcă normele. Un lucrător care a suferit un prejudiciu din cauza unei încălcări a normelor va avea dreptul de a solicita despăgubiri. Pentru prima dată, discriminarea multiplă și drepturile persoanelor non-binare au fost incluse în domeniul de aplicare al noilor norme”, mai arată sursa citată. 

Interzicerea secretului salarial 

Normele prevăd că lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor vor avea dreptul de a primi informații clare și complete despre nivelurile de salarizare individuale și medii, defalcate în funcție de gen. Secretul salarial va fi interzis, căci nu ar trebui să existe clauze contractuale care să împiedice lucrătorii să își divulge remunerația sau să solicite informații despre aceeași categorie sau alte categorii de remunerare a lucrătorilor. 

„Privitor la aspectele legate de remunerare, sarcina probei se transferă de la lucrător la angajator. Dacă un lucrător consideră că nu a fost aplicat principiul egalității de remunerare și sesizează instanța, legislația națională ar trebui să oblige angajatorul să demonstreze că nu a existat nicio discriminare”, conform PE.