Nomadul digital în România: obținerea vizei, regimul de taxare și alte aspecte importante

Cine poate fi nomad digital? Legea nr. 22/2022 a introdus în ordonanța privind regimul străinilor în România un nou subtip de viză ce poate fi acordată străinilor care vor să vină să stea în România: viza de lungă ședere pentru nomadul digital. Din definiția pe care o oferă legea nomadului digital înțelegem că el poate să fie ori angajatul unei companii străine, ori cel care deține compania străină, adică neînregistrată în România (dar înregistrată de cel puțin trei ani deja în statul străin). Ce au în comun și unul, și celălalt e cu ce anume se ocupă în acele companii: prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și aleg să se stabilească în România, cerând statului român o atare viză. 

„În permisul de ședere temporară acordat nomadului digital se înscrie mențiunea «nomad digital»”, prevede legea. 

Condiții. Solicitanții trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții:

• dispun de mijloace de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele șase luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
• desfășoară activitățile din care obțin venituri, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Câștigul mediu brut este, în 2023, de 6.789 de lei, conform Legii 369/2022 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Notă: Mai multe despre viza pentru nomadul digital, aici.

Documente. Unui solicitant i se acordă viza de nomad digital doar dacă prezintă următoarele documente:

• contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României (în original, alături de traducere autentificată în limba română), prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, sau dovada administrării la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate în afara României de cel puțin trei ani la data solicitării vizei;
• un document în original, alături de traducere autentificată în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact ale companiei, precum și domeniul de activitate al acesteia, participarea străinului în companie și informații privind reprezentanții legali ai companiei;
• o scrisoare de intenție, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin care străinul detaliază scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare pe teritoriul României;
• un document apostilat sau supralegalizat (în original), după caz, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de instituția de specialitate a administrației publice centrale sau locale competente, de la locul de rezidență fiscală, prin care să fie atestat faptul că, la data solicitării vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deține are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii, precum și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală;
• rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde, documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport și dovada itinerariului, în cazul conducătorilor auto;
• dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României și cu acoperire în cuantum de cel puțin 30.000 euro;
• dovada mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele șase luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
• dovada asigurării condițiilor de cazare;
• un certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, apostilat sau supralegalizat, după caz, și tradus în formă autentică, în limba română, eliberat de autoritățile din țara de origine și, dacă este cazul, din statul în care străinul este rezident legal și în care obține venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activități desfășurate printr-o companie înregistrată de acesta în afara României, prin care să se facă dovada că nu există înregistrări ale unor fapte de natură penală;
• alte documente doveditoare pe care autoritățile române competente le solicită.

Prima prelungire a dreptului de ședere temporară pentru nomazii digitali se acordă, după cum scrie în lege, pentru o perioadă de șase luni. Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplinește în continuare condițiile necesare și prezintă o adeverință de venit eliberată de organul fiscal competent.

Regimul fiscal. A fost consacrat expres faptul că cei cu viză de nomad digital nu datorează, pentru primele șase luni de ședere în România, nici impozit pe venit, nici contribuții sociale. Regimul special este valabil numai dacă străinul stă în România cel mult 183 de zile (o singură perioadă sau mai multe perioade cumulate) pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Ce face nomadul digital după cele 183 de zile de stat în România? După 183 de zile de-a lungul a 12 luni consecutive de stat în România, nomadul digital care lucrează aici va fi considerat de Codul fiscal ca având rezidență fiscală în România. Ca atare, i se vor aplica impozitul și contribuțiile pentru veniturile salariale obținute aici. 

Scutirea pentru primele 183 de zile nu vizează alte tipuri de venituri obținute în România.