Conform Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, cel care poate intra în concediul de acomodare este adoptatorul. Totuși, oricare dintre soții familiei adoptatoare, dacă realizează venituri supuse impozitului pe venit, se poate bucura de acest concediu. În plus, pe lângă salariați, beneficiază de acest drept și persoanele care obţin venituri din activităţi independente sau activităţi agricole.
„Adoptatorul sau, opțional, oricare dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, din activități independente, drepturi de autor ori activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum doi ani, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o indemnizație lunară”, scrie, mai exact, în Legea 273/2004.
Durata concediului este acum de până la doi ani, după ce a fost modificată recent prin Legea nr. 70/2023, realizându-se astfel o echivalență cu durata maximă a concediului de creștere a copilului.
Pe perioada celor doi ani, adoptatorul are dreptul la o indemnizație care este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției. Cuantumul indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referință (ISR), iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei. Cum ISR are valoarea de 598 de lei în 2023, rezultă că indemnizația de acomodare se situează între 2.033,2 lei și 8.500 de lei.
Adopțiile succesive. În situația în care persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație de acomodare adoptă unul sau mai mulți copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, dacă din calculul indemnizație rezultă un cuantum al indemnizației lunare pentru concediul de acomodare mai mic decât cuantumul indemnizației cuvenite anterior, atunci se acordă indemnizația lunară pentru concediul de acomodare primită pentru copilul adoptat anterior, prevede legea. Cu alte cuvinte, în cazul celei de-a doua adopții, indemnizația va fi cel puțin la nivelul celei anterioare.
Perioada concediului de acomodare este considerată vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate. De asemenea, este asimilată stagiului de cotizare la obţinerea indemnizaţiilor pentru concediile medicale, pentru obţinerea pensiei, a şomajului şi a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
În mod concret, concediul și indemnizația de acomodare se acordă pe baza cererii persoanei îndreptățite, la care se anexează certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției, documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul, precum și dovada intrării efective în concediu ori a suspendării activității. Cererea și documentele doveditoare se depun și se înregistrează la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană și a municipiului București în a cărei rază teritorială are domiciliul sau reședința persoana îndreptățită.
Desigur, intrarea în concediul de acomodare înseamnă pentru angajat suspendarea contractului său de muncă. Ce posibilitate are cel în concediu de acomodare să mai obțină și alte venituri? Da, dar dacă e vorba de venituri active (cele pasive fiind, de exemplu, veniturile din dividende ori chirii), nu poate fi depășit un anumit cuantum maxim.
Conform legii, pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptățită se poate afla în una dintre următoarele situații care nu afectează plata indemnizației:
a) realizează venituri în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu;
b) primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora;
c) realizează, pe perioada concediului de acomodare, venituri supuse impozitului prin desfășurarea efectivă a unei activități, alta decât cea suspendată ca urmare a intrării în concediul de acomodare, al căror nivel nu depășește nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, adică al căror nivel net nu depășește de cinci ori cuantumul minim al indemnizației de creștere a copilului - mai exact, 2,5 ori valoarea ISR, înmulțit cu cinci, adică 7.475 lei (valabil în 2023).
Angajatorii sunt obligaţi să acorde concediul de acomodare, altfel ei pot primi o amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei. Cu aceeași amendă pot fi sancționați și cei care nu acordă o perioadă de cel mult 40 de ore libere plătite pe an salariaților care doresc să facă evaluările pentru obţinerea atestatului şi să realizeze potrivirea practică cu copilul.
Totodată, salariaţii aflaţi în concediul de acomodare nu pot fi concediați decât pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului angajatorului sau a desfiinţării acestuia, în condiţiile legii.