Autonomia reală a mașinilor electrice este semnificativ mai mică decât cea anunțată de producători, arată o cercetare realizată de o organizație de protecție a consumatorilor din Marea Britanie.
Peste 70 de vehicule electrice au fost testate în trafic, în oraș și pe autostradă. În medie, bateria a ținut cu 20% mai puțin.
Testele au arătat, de asemenea, că bateriile au nevoie de aproximativ 15% mai multă energie electrică decât cea din specificații pentru a se încărca complet, iar de aici rezultă costuri de funcționare mai mari.
"Și în cazul mașinilor electrice vorbim de o autonomie declarată pentru mediul urban și de o autonomie pentru rularea extraurbană. Vom avea valori clare de autonomie diferită, fie că vorbim de o rulare în oraș sau de una în afara orașului. De obicei, mașinile electrice tind să aibă o autonomie mai bună în oraș. Știm cu toții, inamicul lor principal este rularea pe autostradă, la viteză mare - acolo se consumă cea mai multă energie. Acolo vedem anumite probleme de autonomie. Însă, diferențele astea de autonomie se întâmplă și la mașinile convenționale. Unul este consumul declarat și altul este consumul înregistrat de noi. E clar că există niște diferențe de valori, atât la mașinile convenționale cât și la mașinile electrice, pentru că valorile anunțat de producători sunt calculate în laborator, în condiții ideale", a declarat Bogdan Mirică, realizator "La volan".
În 2020, în Uniunea Europeană erau 9,1 milioane de ferme, cu 5,3 milioane mai puţine decât în 2005, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Diferența reprezintă un declin de aproximativ 37%, notează Agerpres.
Fermele pot fi clasificate în funcţie de activităţile care domină veniturile agricole. Unele ferme obţin venituri de pe urma diverselor activităţi (ferme mixte), altele în principal de pe urma culturilor sau a animalelor. Fermele specializate sunt cele în care o activitate reprezintă cel puţin două treimi din producţia totală standard a fermei.
Deşi, în 2020, erau mai puţine ferme în UE din toate tipurile decât în 2005, scăderile la anumite tipuri de ferme au fost mai semnificative decât la altele. Astfel, au fost cu 2,6 milioane mai puţine ferme mixte, cu 1,6 milioane mai puţine ferme specializate în creşterea animalelor şi cu 0,9 milioane mai puţine ferme specializate în culturi.
În 2020, aproape trei cincimi (58%) dintre toate fermele din UE erau specializate în culturi, iar uşor peste o cincime (22%) din ferme erau specializate în creşterea animalelor, cel mai obişnuit tip fiind specializarea în produse lactate (5% din toate fermele), urmate de exploataţii pentru creşterea şi îngrăşarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi altor animale erbivore (fiecare cu 4%). De asemenea, uşor sub o cincime (19%) din toate fermele din UE erau ferme mixte.
În 2020, peste jumătate (52%) din suprafaţa agricolă utilizată (UAA) din UE era la ferme specializate în culturi, aproximativ o treime (33%) la ferme specializate în creşterea animalelor, iar restul la ferme mixte (15%).
Cea mai ridicată pondere a fermelor din UE specializate în culturi se înregistrează în multe state din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria (73%), Ungaria (72%) şi România (67%), precum şi în ţările mediteraneene, cum ar fi Grecia (74%), Malta (63%) şi Croaţia (61%). Aceste evoluţii reflectă condiţiile favorabile pentru creşterea anumitor tipuri de cereale, fructe şi/sau măsline.
Alertă de vreme rea în București. Vântul va atinge și 70 de km/h
Vremea va fi închisă și se va răci accentuat, începând de marți, 4 aprilie. Potrivit meteorologilor, temporar va mai ploua, iar vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 55...65 km/h și trecător după-amiaza posibil de peste 70 km/h. Temperatura maximă (cu 10 grade sub media multianuală) se va situa în jurul valorii de 7 grade, iar cea minimă va fi de 3 - 5 grade, transmite ANM.
Avertizarea de Cod portocaliu de ninsori viscolite a fost extinsă
Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) a prelungit până miercuri valabilitatea Codului portocaliu de ninsori abundente, avertizarea fiind extinsă şi la regiunea Moldovei. Potrivit meteorologilor, în intervalul 4 aprilie, ora 10:30 - 5 aprilie, ora 14:00, în cea mai mare parte a Moldovei şi în Carpaţii Meridionali şi Orientali, în special la altitudini de peste 1400 m, va continua să ningă, temporar viscolit (rafale de peste 55...65 km/h), şi se va depune strat consistent de zăpadă.
De asemenea, o avertizare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori vizează cea mai mare parte a ţării tot până miercuri după-amiaza. Potrivit ANM, vântul va avea intensificări temporare în Muntenia, Dobrogea şi local în Oltenia şi Moldova unde rafalele vor depăşi 55...65 km/h şi pe arii restrânse 70...75 km/h. La munte, în Transilvania şi local în Maramureş vor fi precipitaţii, predominant ninsori, temporar viscolite şi se va depune strat de zăpadă, scrie Agerpres.
În restul ţării, local şi temporar vor fi precipitaţii, moderate cantitativ, sub formă de ploaie în sud şi sud-est şi mixte în rest. În vest, vântul va avea intensificări de scurtă durată. Pe de altă parte, ANM a emis şi o informare meteo valabilă până în 8 aprilie care vizează o vreme deosebit de rece, cu temperaturi care vor fi cu 8...12 grade sub mediile multianuale.
În jumătatea de nord a ţării vor fi precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, iar local şi temporar vântul va avea intensificări, cu viteze în general de 45...55 km/h îndeosebi în Moldova, Dobrogea, sudul Banatului şi al Olteniei, precum şi la munte.
Comentarii articol (0)