Datoria guvernamentală a crescut la aproape 50% din PIB

Datoria guvernamentală a crescut la aproape 50% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în ianuarie 2023, la 694,916 miliarde de lei, faţă de 667,307 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor, transmite Agerpres.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 49,2%, de la 47,2% în decembrie 2022. 

În prima lună a acestui an, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 664,259 miliarde de lei, de la 628,199 miliarde de lei în decembrie 2022, iar cea pe termen scurt a scăzut la 30,657 miliarde lei, de la 39,109 miliarde de lei în luna precedentă. 

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 576,78 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 108,274 miliarde de lei.

Datoria în euro se ridica la 300,027 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 321,338 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 72,256 miliarde echivalent lei. 

Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii ianuarie 2023, de 675,882 miliarde de lei, în urcare de la 648,371 miliarde lei în decembrie 2022, din care 645,254 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (306,82 miliarde de lei) şi în euro (295,512 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a crescut la 19,034 miliarde de lei, de la 18,937 miliarde de lei în decembrie 2022, din care 19,004 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. 

Datoria internă a administraţiei publice era, în ianuarie 2023, de 335,817 miliarde de lei (23,8% din PIB), din care 321,949 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,868 miliarde de lei datoria administraţiei locale. 

Conform datelor Ministerului Finanțelor, datoria externă a administraţiei publice era de 359.099 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 353,933 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 5,166 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

ANAF a colectat în primul trimestru 83,5 miliarde lei, cu aproape 3 miliarde lei mai puţin decât estima

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat la bugetul consolidat, în primele trei luni ale acestui an, aproape 83,535 miliarde lei, cu 7% mai mult comparativ cu perioada similară din 2022. Totuși, raportat la programul de încasări, pe primul trimestru s-a încasat 96,6% din plan, cu 2,981 miliarde lei mai puţin.

Potrivit unui comunicat al ANAF. în acest an s-a încasat TVA în valoare de 22,63 miliarde lei, cu 12,3% mai mult comparativ cu perioada similară din 2023 - când au fost încasate 20,146 miliarde lei. În acelaşi timp, s-a rambursat TVA în valoare de 5,314 miliarde lei, faţă de 4,532 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere nominală de 17,3%, relatează Agerpres.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat miercuri că ministerul va realiza în perioada următoare o analiză în vederea ajustării cu 20 de miliarde de lei a cheltuielilor în bugetul general consolidat al statului.

„Pe fondul constatărilor şi al unei reduceri a încasărilor de venituri ale statului, este evident - şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni - că şi statul român trebuie să facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor ne-esenţiale. Drept pentru care, colegii de la Finanţe vor face o analiză, într-o perioadă foarte scurtă de timp, pentru ajustarea cu 20 de miliarde a cheltuielilor pe bugetul general consolidat al statului.

Unora li se pare mult, altora li se pare... Nu ştiu, eu vreau să vă spun că este o ajustare primară. Cred că există multe locuri în care - nu aş vrea să o numesc neapărat risipă, dar în care o consolidare fiscală să meargă şi pe zona de cheltuieli bugetare”, a spus ministrul.

Adrian Câciu a precizat că decizia a fost luată marţi la nivelul coaliţiei şi a fost comunicată miercuri membrilor Guvernului de către premierul Nicoale Ciucă.

„Noi, la nivelul coaliţiei şi la nivelul Guvernului, facem analize periodice - cel mai târziu trimestrial - asupra modului în care elementele de stabilitate financiară, modul de execuţie bugetară se petrece, modul în care se realizează încasările statului, disfuncţiile care apar în anumite coordonate pe care le avem în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică şi elementele de conduită a politicii fiscal-bugetare. La şedinţa de ieri a coaliţiei am avut o astfel de prezentare, pentru că este un final de trimestru. Este evident că trebuie să ai, din punctul meu de vedere, o abordare responsabilă, aşa se întâmplă în orice guvern responsabil, în sensul în care prezinţi care este situaţia şi ajustezi, adaptezi politicile pe care un guvern le are, astfel încât ţintele pe care ţi le-ai asumat la început de an, ţinând cont de ceea ce apare pe parcursul execuţiei, să le păstrezi ca fiind obiective de atins şi să iei măsurile necesare de ajustare în interiorul lor”, a spus ministrul.

Guvernul a plafonat tarifele RCA pentru șase luni

Guvernul a adoptat, miercuri, Hotărârea de Guvern care prevede plafonarea preţului la poliţele RCA pentru șase luni. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat la începutul şedinţei de Guvern că va condiţiona această plafonare de elaborarea în şase luni a modificărilor legislative care să asigure evitarea unor astfel de derapaje pe piaţa asigurărilor. 

Tarifele RCA urmează să fie plafonate pentru următoarele 6 luni, la nivelul prețurilor de primă proprii practicate de fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, potrivit proiectului ASF.

Reprezentantul ASF, Cristian Ruşu a spus în şedinţă că elementele acestei hotărâri de guvern se referă la modul de vânzare efectivă a poliţelor RCA pentru următoarele şase luni, iar aceste tarife calculate şi ofertate către asigurători vor fi cele de la sfârşitul lunii februarie 2023.

Acesta a precizat că se vor plafona „şi comisioanele de distribuţie, la nivelul de 8%, iar toţi asiguratorii vor calcula aceste tarife la nivelul B0, însemnând baza de la care se porneşte orice calcul care ulterior va fi bonusat sau malusat în funcţie de istoricul de daune şi de comportament a acestora în anii ulteriori. Aceste lucru se va aplica şi BAR-urilor, Biroul asigurătorilor din România.”

„Am convenit cu toţii, ne-am luat angajamentul şi toată lumea a agreat această măsură, cu aplicabilitate pe şase luni de zile”, a declarat Rușu.