avocatnet.ro 
Guvernul, reprezentanţii procesatorilor şi ai reţelei marilor magazine au convenit o reducere a preţului pentru laptele de consum pe o perioadă de şase luni, în cadrul unor consultări care au avut loc, marţi după-masă, la Palatul Victoria, cu participarea prim-ministrului Nicolae Ciucă.
Potrivit unui comunicat al Executivului, premierul şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, au prezentat măsurile identificate la nivel guvernamental pentru susţinerea pieţei laptelui.
Astfel, pentru susţinerea fermierilor şi a pieţei laptelui, vor fi acordate ajutoare financiare în două etape.
„Primele plăţi se vor face începând cu 15 mai 2023 pentru cererile în valoare de 21,6 milioane de euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte până la data de 23 martie 2023. Ulterior, va fi organizată o a doua sesiune de depunere a cererilor de plată, plăţile urmând să se facă, pentru aceste cereri, în al doilea semestru al anului 2023. Guvernul va pune în acord cu realităţile economice valoarea fondurilor alocate, iar ca urmare a unei mai bune aşezări a sumelor acordate sectorului zootehnic, fermierii vor beneficia de compensaţii în valoare de 22 de milioane de euro, pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina”, se arată în comunicat.
De asemenea, pentru susţinerea procesatorilor români din industria alimentară, va fi îmbunătăţită şi adaptată, în termen cât mai scurt, măsura potrivit căreia procesatorii beneficiază de o primă de 10% din valoarea producţiei prelucrate în România, conform unui proiect de act normativ care se află deja în analiza şi dezbaterea Parlamentului.
În cadrul discuţiilor, premierul a subliniat că este importantă optimizarea funcţionării întregului lanţ de producţie şi distribuţie, de la fermier până la raft, punând în centrul preocupărilor consumatorul român.
„La nivelul Guvernului şi al autorităţilor statului am făcut în aceste zile propria analiză şi avem soluţii pentru sprijinul fermierilor, al procesatorilor şi pentru a ajuta piaţa laptelui, cu tradiţie în România. Este important să optimizăm funcţionarea întregului lanţ de producţie şi distribuţie, de la fermier până la raft, punând în centrul preocupărilor consumatorul român. Grija noastră este ca toţi cetăţenii români să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent. (...) Mă bucur că am reuşit împreună să găsim o serie de soluţii care să deblocheze piaţa laptelui. Ştim cu toţii însă că avem nevoie de măsuri pe termen lung. La nivelul Guvernului, lucrăm la un program de dezvoltare a sectorului agricol şi industriei alimentare care să pună în valoare potenţialul României şi să garanteze securitatea alimentară cetăţenilor noştri”, a afirmat Ciucă.
Totodată, precizează sursa citată, pentru a încuraja valorificarea laptelui şi o alimentaţie sănătoasă, Guvernul va extinde şi dezvolta „Programul pentru şcoli” şi „Masa caldă în şcoli” începând cu viitorul an şcolar.
„Astfel, vor fi pregătite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventează cursuri şcolare, şi nu doar de trei ori pe săptămână ca până acum, dar şi pentru actualizarea preţului pachetelor de care vor beneficia copiii şi fluidizarea procedurilor de achiziţie. De asemenea, Guvernul pregăteşte creşterea numărului de şcoli în care se acordă o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor care frecventează cursurile”, conform comunicatului.
FMI și-a revizuit în scădere prognoza privind creșterea economică a României, la 2,4%
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă până la 2,4%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională, potrivit Agerpres.
Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%.
De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi de 7,7% din PIB în 2024.
La nivel global, FMI subliniază că semnalele preliminare de la începutul lui 2023, conform cărora economia mondială va reuşi o aterizare lină prin încetinirea inflaţiei şi menţinerea ritmului de creştere, au dispărut în contextul inflaţiei care a rămas la un nivel ridicat iar recent au avut loc turbulenţe în sectorul financiar. În aceste condiţii, conform cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a revizuit uşor estimările referitoare la evoluţia economiei mondiale în acest an. Scenariul de bază al FMI este că după o creştere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât prognoza în ianuarie, urmând a creşte la 3% în 2024.
De asemenea, inflaţia globală ar urma să se reducă de la 8,7% în 2022, până la 7% în 2023, ca urmare a scăderii preţurilor la materiile prime. Cu toate acestea, FMI avertizează că inflaţia de bază (core - n.r.) ar urma să scadă mult mai lent. În plus, revenirea inflaţiei la nivelul ţintă este puţin probabil să se întâmple înainte de 2025, în majoritatea cazurilor.
Fondul Monetar Internaţional subliniază că riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate în jos, în condiţiile în care şansele unui scenariu de tip „aterizare dură” (hard landing n.r.) au crescut semnificativ. Stresul din sectorul financiar ar putea să crească şi să se răspândească, ceea ce ar afecta economia reală prin deteriorarea condiţiilor financiare şi obligând băncile centrale să îşi reconsidere politica monetară. În plus, războiul din Ucraina ar putea să se intensifice şi să conducă la creşteri de preţuri la alimente şi energie.
Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în România
Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în România, de investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182,059 milioane lei în cadrul unei scheme de ajutor de stat, potrivit unui comunicat remis luni Agerpres.
„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale salută demersul unor investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr 959/2022, prin finanţare de la Ministerul Economiei”, se menţionează în document.
Conform sursei citate, fondurile vor fi folosite pentru înfiinţarea unei fabrici de procesare a lânii şi la fabricarea de produse fono şi termo izolante din lână, dar şi pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, îngrăşămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.
„Proiectul evaluat şi validat se va transpune în construirea unei fabrici prin care se va prelucra această valoroasă resursă, în care găsim finalitatea Programului LANA, pe care l-am început în anul 2017. Vom fi tot timpul alături de românii care vor să investească în această activitate prin crearea de mecanisme de colectare a lânii de la crescătorii de ovine din România, în acest moment fiind semnate scrisori de intenţie cu asociaţiile de fermieri pentru 15.000 tone lână brută”, a declarat ministrul Petre Daea.
Astfel, în cadrul fabricii vor fi construite o hală de producţie în suprafaţă de 12.500 mp, trei linii de spălare lână brută cu o capacitate unitară de 1t/oră/linie, care vor include sub-capacităţi precum: instalaţii de centrifugare pentru extragerea lanolinei, două linii de peletizare, o staţie de reciclare a apei şi reintroducere în circuit, două linii automate de prelucrare şi ambalare produse finite şi o capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafaţă a halei.
Totodată, MADR apreciază iniţiativa Ministerului Economiei de a acorda sprijin industriei prelucrătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de o investiţie care va contribui la reducerea efectelor negative privind schimbările climatice, va duce la atingerea obiectivului de eficienţă energetică, prin achiziţionarea şi instalarea de panouri fotovoltaic, şi nu în ultimul rând la crearea de noi locuri de muncă într-o regiune defavorizată.
dates.raluca 
jeorj
Comentarii articol (0)